miercuri, 6 august 2014

Situatiile financiare anuale consolidate trebuie intocmite pana la 31 august. Cine are aceasta obligatie si ce cuprind documentele?

 
Conform Ordinului MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, situatiile financiare anuale consolidate sunt elaborate in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene.
Situatiile financiare anuale consolidate trebuie intocmite de societatea-mama, daca aceasta face parte dintr-un grup de societati si daca indeplineste una dintre urmatoarele conditii, cuprinse in dispozitiile citate:
  • detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta societate denumita filiala;
  • este actionar sau asociat al unei societati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale societatii in cauza (filiala), care au indeplinit aceste functii in cursul exercitiului financiar, in cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor lor de vot;
  • este actionar sau asociat al unei societati si detine singura controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor ori asociatilor societatii, ca urmare a unui acord cu alti actionari sau asociati;
  • este actionar sau asociat si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra filialei, in temeiul unui contract incheiat cu societatea comerciala in cauza ori al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte ori clauze;
  • societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta dominanta ori control asupra unei filiale;
  • este actionar sau asociat si are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau de supraveghere ale filialei; sau
  • societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama.
Totusi, exista si exceptii de la prevederile mentionate mai sus. Asa incat, o societate-mama este scutita de la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate daca, la data bilantului consolidat, societatile comerciale care urmeaza sa fie consolidate nu depasesc impreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii:
  • total active: 17.520.000 euro;
  • cifra de afaceri neta: 35.040.000 euro;
  • numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.
Atunci cand la data bilantului societatii-mama entitatile care urmeaza sa fie consolidate depasesc sau inceteaza sa mai depaseasca limitele a doua din cele trei criterii de mai sus, acest fapt afecteaza aplicarea derogarii, numai daca acest lucru are loc in doua exercitii financiare consecutive, se arata in legislatia in vigoare.
Criteriile de marime prevazute anterior se stabilesc pe baza situatiilor financiare anuale ale societatii-mama si ale filialelor sale.
 
Cum se intocmesc situatiile financiare anuale consolidate?
In Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul MFP nr. 3055/2009, se precizeaza ca situatiile financiare anuale consolidate cuprind bilantul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat si notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate. Aceste documente constituie un tot unitar.
Mai mult decat atat, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, situatiile financiare anuale consolidate trebuie sa fie insotite de o declaratie scrisa a administratorului societatii-mama, prin care acesta isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate si confirma ca:
  • politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
  • situatiile financiare anuale consolidate ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea grupului.
Reglementarile citate stabilesc ca situatiile financiare anuale consolidate se intocmesc in mod clar si trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii entitatilor incluse in aceste situatii financiare, considerate ca un tot unitar.
"Daca aplicarea prevederilor prezentelor reglementari nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela […] in notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate trebuie prezentate informatii suplimentare", se arata in dispozitiile citate.
De asemenea, autoritatile de reglementare pot solicita prezentarea in situatiile financiare anuale consolidate a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie sa fie prezentate in concordanta cu reglementarile in vigoare.
La fel ca in cazul raportarilor contabile anuale, si situatiile financiare consolidate trebuie auditate de catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate (auditori statutari).
Totodata, auditorii trebuie sa exprime si un punct de vedere referitor la gradul de conformitate a raportului consolidat al administratorilor (care trebuie elaborat pentru fiecare exercitiu financiar) cu situatiile financiare anuale consolidate pentru acelasi exercitiu financiar.
Legea contabilitatii stabileste ca situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama, atunci situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritatii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate, se arata in actul normativ citat.
Important! O societate-mama trebuie sa intocmeasca atat situatii financiare anuale pentru propria activitate, cat si situatii financiare anuale consolidate.
 
Cine aproba si semneaza raportarile?
Situatiile financiare anuale consolidate se intocmesc si se publica, conform legislatiei in vigoare, in moneda nationala. Mai departe, acestea trebuie semnate de persoanele in drept, cuprinzand urmatoarele informatii:
  • numele si prenumele persoanei care le-a intocmit, inscrise in clar;
  • calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau alta persoana desemnata prin decizie scrisa de administratorul societatii-mama, persoana autorizata potrivit legii, membra a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania);
  • numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.
In dispozitiile citate se precizeaza ca situatiile financiare anuale consolidate sunt supuse aprobarii adunarii generale a actionarilor societatii-mama, pe baza raportului consolidat al administratorilor pentru exercitiul financiar in cauza si a raportului persoanei responsabile cu auditarea situatiilor financiare anuale consolidate.
31 august, termenul limita pentru intocmirea situatiilor financiare consolidate
Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar si se intocmesc in termen de opt luni de la incheierea exercitiului financiar al societatii-mama, se precizeaza in Legea nr. 82/1991.
Cu alte cuvinte, aceste documente trebuie realizate pana la 31 august 2014.
In plus, consiliul de administratie, respectiv directoratul societatii-mama, este obligat ca in termen de 15 zile de la data aprobarii acestora sa depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor situatiile financiare anuale consolidate, se arata in actul normativ.
Situatiile financiare anuale consolidate, aprobate in mod corespunzator, impreuna cu raportul consolidat al administratorilor si raportul persoanei responsabile cu auditarea situatiilor financiare anuale consolidate, se publica de entitatea care a intocmit situatiile financiare anuale consolidate, conform legislatiei in vigoare.
Ori de cate ori situatiile financiare anuale consolidate si raportul consolidat al administratorilor se publica in intregime, acestea trebuie sa fie reproduse in forma si continutul pe baza carora auditorii statutari si-au intocmit raportul lor. Acestea trebuie sa fie insotite de textul complet al raportului de audit.
Daca situatiile financiare anuale consolidate nu se publica in intregime, trebuie sa se indice faptul ca versiunea publicata este o forma prescurtata si trebuie sa se faca trimitere la oficiul registrului comertului la care au fost depuse situatiile financiare anuale consolidate. In cazul in care situatiile financiare anuale consolidate nu au fost inca depuse, acest lucru trebuie prezentat. In acest caz raportul de audit nu se publica, dar se mentioneaza daca a fost exprimata o opinie de audit fara rezerve, cu rezerve sau contrara, sau daca auditorii statutari nu au fost in masura sa exprime o opinie de audit. De asemenea, se mentioneaza daca raportul de audit face vreo referire la orice aspecte asupra carora auditorii statutari atrag atentia printr-un paragraf distinct, fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve.
Cei care nu indeplinesc aceste obligatii risca amenzi considerabile. Astfel, Legea contabilitatii prevede ca nerespectarea prevederilor referitoare la intocmirea si semnarea situatiilor consolidate constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 de lei la 3.000 de lei. In schimb, petru nedepunerea documentelor in termenul legal, amenzile sunt urmatoarele:
  • de la 300 lei la 1.000 lei, daca perioada de intarziere este cuprinsa intre 1 si 15 zile lucratoare;
  • de la 1.000 lei la 3.000 lei, daca perioada de intarziere este cuprinsa intre 16 si 30 de zile lucratoare;
  • de la 1.500 lei la 4.500 lei, daca perioada de intarziere depaseste 30 de zile lucratoare.
De asemenea, nerespectarea prevederilor referitoare la obligatia membrilor organelor de administratie, conducere si supraveghere ale societatii-mama de a intocmi si de a publica situatiile financiare anuale consolidate se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 10.000 si 30.000 de lei.

sursa : www.avocatnet.ro

marți, 5 august 2014

Modificari la Codul de procedura civila: Restantierii cu credite ipotecare ar putea solicita suspendarea temporara a executarii silite, in anumite conditii



Conform Codului de procedura civila, suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:
  • hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;
  • inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare judecatoreasca data in prima instanta;
  • debitorul face dovada cu inscris autentic ca a obtinut de la creditor o amanare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.
Acestea nu vor fi singurele situatii in care debitorul va putea solicita suspendarea executarii silite. Un proiect de lege pentru completarea Codului de procedura de civila, initiat de patru parlamentari PSD si inregistrat recent la Senat, ar putea introduce noi reglementari in acest sens.
Mai exact, proiectul de lege stabileste ca suspendarea executarii silite ar putea fi obligatorie si cautiunea nu va fi necesara daca debitorul face dovada ca bunul imobil ce urmeaza a fi executat are destinatia de locuinta pentru familia sa, nu detine un alt imobil cu aceasta destinatie si face dovada ca nu realizeaza mai mult decat venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei sale. Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ, se mentioneaza in documentul citat.
Initiatorii documentului argumenteaza, in expunerea de motive a proiectului, ca in acest moment, legislatia din Romania nu contine dispozitii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie avand in vedere criza economica sau norme de amanare a executarii silite pentru o anumita perioada de timp in care sa i se confere debitorului posibilitatea de a se redresa economic si de a fi in masura sa achite ratele creditului.
De asemenea, initiativa legislativa mai prevede ca in contractele bancare cu credit ipotecar, in care creditorul a efectuat evaluarea bunului cu bani din acest credit, creditorul nu va putea extinde executarea silita asupra altor bunuri apartinand debitorului sau.
Avand in vedere ca bunul ipotecat a fost evaluat la momentul acordarii imprumutului ca acoperitor al creantei bancii, aceasta nu poate impune debitorului sa suporte riscul diminuarii de valoare a acestuia intr-o eventuala vanzare, explica initiatorii proiectului de lege.
Amanarea temporara a executarii silite pentru restantierii cu credite in franci elvetieni
Proiectul de lege inregistrat recent la Senat, referitor la suspendarea executarii silite a debitorilor cu credite ipotecare, nu este primul de acest fel. Un alt proiect de act normativ, de aceasta data privind amanarea executarii silite a persoanelor fizice care au credite in franci elvetieni, s-a aflat in dezbatere la Senat in sesiunea parlamentara precedenta.
Documentul, care a fost respins pe 3 iunie de Sentat, in calitate de prima camera sesizata, stabileste ca imobilele cu destinatie de locuinta ale persoanelor fizice supuse executarii silite din cauza neachitarii ratelor la credite contractate in franci elvetieni (CHF) ar putea benefica de o amanare pentru trei ani in ceea ce priveste aplicarea executarii silite.
Cu alte cuvinte, casa pe care o persoana fizica si-a cumparat-o printr-un credit in franci elvetieni nu va putea fi executata silit de catre banca, pe o perioada de trei ani de zile, in situatia in care persoana respectiva nu si-a achitat ratele la credit.
Dispozitiile respinse Senat mai prevad ca la incheierea perioadei de amanare a executarii silite, de trei ani, debitorul va fi obligat sa reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat solutia executarii silite a imobilului.
De asemenea, pentru datoriile restante ale clientului, banca nu va putea percepe alta dobanda decat cea prevazut in contract, care se va actualiza cu rata inflatiei.
Chiar daca a fost respins de Senat, proiectul de act normativ nu si-a incheiat parcursul legislativ. Acesta urmeaza sa fie trimis spre dezbatere si la Camera Deputatilor, care este in acest caz for decizional.


Cum functioneaza executarea silita?
Conform Codului de procedura civila, obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie. In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, care incepe odata cu sesizarea organului de executare.
Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare.
Executarea silita a oricarui titlu executoriu se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. Asadar, executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu. Mai precis, constituie titluri executorii hotararile executorii, hotararile definitive, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.
In Codul de procedura civila se mentioneaza ca executarea silita se efectueaza prin:
  • urmarirea bunurilor mobile si imobile ale debitorului sau apartinand tertilor tinuti sa raspunda, in conditiile legii, pentru obligatiile debitorului, in scopul indestularii creditorilor;
  • predarea catre creditor a bunurilor, prevazute in titlul executoriu, ce sunt detinute fara drept de debitor;
  • alte masuri prevazute de lege.
Legislatia in vigoare stabileste ca veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.
Pe parcursul executarii silite, creditorul este obligat sa acorde executorului judecatoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la indeplinire, in bune conditii, a executarii silite, punandu-i la dispozitie si mijloacele necesare in acest scop. El este obligat sa avanseze cheltuielile necesare indeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de executor.
La randul sau, debitorul este obligat sa declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile si imobile, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, cu aratarea locului in care acestea se afla, precum si toate veniturile sale, curente sau periodice. Mai mult decat atat, debitorul ale carui bunuri au fost deja sechestrate este tinut sa aduca la cunostinta executorului care sechestreaza aceleasi bunuri existenta sechestrului anterior si identitatea organului de executare care l-a aplicat, predand executorului o copie a procesului-verbal de sechestru.


Atentie! Prevederile privind suspendarea executarii silite a clientilor care nu-si pot achita ratele la creditele ipotecare, tratate in acest material, nu se aplica momentan, ci se afla in stadiul de proiect

sursa : www.avocatnet.ro

vineri, 1 august 2014

Agenda fiscala a lunii august: Ce trebuie sa depuneti si sa platiti la ANAF in aceasta luna?


Pana pe 7 august trebuie sa depuneti:

Declaratia de mentiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, Formularul 092. Se depune de contribuabilii inregistrati in scop de TVA care utilizeaza ca perioada fiscala trimestrul si care au efectuat o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, fiind astfel obligati sa si modifice perioada fiscala, devenind platitori de TVA lunar.
 
11 august este termenul limita pentru:
Declaratia de inregistrare fiscala/de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, Formularul 010. Se depune de catre persoanele juridice, care au obligatia sa se inregistreze ca platitori de TVA in urma depasirii plafonului legal de scutire.

Declaratia de inregistrare fiscala/Declaratia de mentiuni pentru persoane fizice romane, Formularul 020. Se depune de persoanele fizice, altele decat persoanele fizice romane care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, care au obligatia sa se inregistreze ca platitori de TVA in urma depasirii plafonului legal de scutire.
Declaratia de inregistrare fiscala/Declaratia de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere (OMFP nr. 250/2013), Formularul 070. Se depune de catre contribuabilii persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere. Sunt exceptati contribuabilii care desfasoara exclusiv activitati intr-o forma de asociere.
Declaratia de mentiuni privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul persoanelor impozabile, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care in cursul unui an calendaristic nu depasesc plafonul de scutire prevazut la art.152 din Codul fiscal, Formularul 096. Se depune de catre persoanele impozabile, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu au depasit plafonul de scutire si care doresc sa fie scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
 
Urmatoarele raportari le puteti face pana pe 18 august:
Raportarile contabile la 30 iunie 2014 se depun de catre operatorii economici care au inregistrat, in exercitiul financiar precedent, o cifra de afaceri mai mare de 220.000 lei. Sistemul de raportare contabila la 30 iunie 2014 a fost aprobat prin Ordinul MFP nr. 936/2014, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 540, din 21 iulie 2014 si care a intrat in vigoare la data publicarii.
Atentie! Cei care nu depun raportarile pana pe 18 august vor fi sanctionati cu amenzi ce pot ajunge pana la 5.000 de lei.
Situatia eliberarilor pentru consum de tigarete/tigari si tigari de foi in luna/anul se depune de antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati pentru produse din grupa tutunului prelucrat.
Situatia eliberarilor pentru consum de tutun fin taiat, destinat rularii in tigarete/alte tutunuri de fumat in luna/anul se depune de antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati pentru produse din grupa tutunului prelucrat.
Situatia centralizatoare privind achizitiile/utilizarile de produse accizabile si livrarile de produse finite rezultate in luna/anul pentru luna precedenta se depune de operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final, pentru produse energetice, pentru alcoolul etilic si produse alcoolice.
Situatia centralizatoare privind achizitiile si livrarile de produse accizabile pentru luna precedenta se depune de catre destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali pentru achizitiile si livrarile intracomunitare de produse accizabile.
Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de productie pentru luna precedenta se depune de antrepozitarii autorizati pentru productie produse accizabile.
Situatia privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedenta se depune de antrepozitarii autorizati pentru depozitare produse accizabile.
Jurnalele privind livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie sau navigatie, pentru luna precedenta se depune de antrepozitarii autorizati pentru productie/depozitare.
Jurnalele privind achizitiile/livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie sau navigatie, pentru luna precedenta se depune de antrepozitarii autorizati pentru depozitare.
Situatia privind livrarile de produse accizabile in luna/anul, pentru luna precedenta se depune de operatorii economici care detin autorizatii de expeditor inregistrat.
Evidenta achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor pentru luna precedenta se depune de antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii.
 
Important! Cu toate ca, nu este declaratie fiscala, AvocatNet.ro va reaminteste ca, pana pe 15 august, trebuie depusa declaratia INTRASTAT, al carei prag valoric este de 500.000 de lei pentru introducerile intracomunitare de bunuri si de 900.000 de lei pentru expedierile intracomunitare de bunuri. Termenul limita de transmitere a acestei declaratii il reprezinta intotdeauna data de 15 a lunii urmatoare celei de referinta, chiar daca intr-o luna aceasta este o zi libera, precum sambata sau duminica. Totusi, declaratia poate fi depusa online si in prima zi lucratoare care urmeaza datei de 15 (daca aceasta este o zi libera), fara penalitati.
 
Pana pe 25 august puteti transmite catre Fisc:
Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat, Formularul 100, format electronic. Se depune lunar de contribuabilii prevazuti in OPANAF nr. 3136/2013, anexa 2, cap. I, subcap. 1, par. 1.1 si trimestrial de contribuabilii prevazuti in OPANAF nr. 3136/2013, anexa 2, cap. I, subcap. 1, par. 1.2. De asemenea, se depune la alte termene de contribuabilii prevazuti in OPANAF nr. 3136/2013, anexa 2, cap. I, subcap. 1, par. 1.4.
Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, Formularul 112. Aceasta se depune pentru luna precedenta, de persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori, precum si entitatile asimilate angajatorului, care au calitatea de platitori de venituri din activitati dependente, precum si de institutiile publice care calculeaza, retin, platesc si suporta contributii sociale obligatorii in numele asiguratului.
Declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitate in Romania si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania pentru luna precedenta, Formularul 224. Se depune de persoanele fizice care obtin salarii din strainatate pentru activitati in Romania si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania.
Decontul de taxa pe valoarea adaugata, Formularul 300, format electronic. Se depune lunar, trimestrial, semestrial sau anual de persoanele impozabile inregistrate ca platitori de TVA conform art. 153 Codul fiscal.
Decontul special de taxa pe valoarea adaugata pentru luna precedenta, Formularul 301, format electronic. Se depune de persoanele inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 153^1 Cod Fiscal si care au efectuat achizitii intracomunitare in luna precedenta, achizitii intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125^1 alin. (3), contribuabilii care au efectuat achizitii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, precum si pentru contribuabilii neinregistrati si care nu au obligatia inregistrarii, care au efectuat achizitii intracomunitare de mijloace de transport noi sau produse accizabile.
Declaratia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adaugata, Formularul 307. Se depune de persoanele impozabile prevazute la art. 134 alin. (5), art. 128 alin. (7), art. 152 alin. (7), art. 153 alin. (9) lit. a) – e) si g) din Codul fiscal.
Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art.153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, Formularul 311. Se depune de persoanele impozabile al caror cod de TVA a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal si care efectueaza in perioada in care nu au cod valid de TVA, livrari si/sau achizitii/prestari de bunuri/servicii care sunt obligate la plata TVA.
Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare de bunuri pentru luna trecuta, Formularul 390 VIES. Se depune de contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal.
Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national aferente perioadei de raportare precedente (luna, trimestrul etc.; perioada de raportare este cea declarata pentru depunerea decontului de TVA, prevazuta la art. 156^1 din Codul fiscal), Formularul 394. Se depune de:
  • persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din CF obligate la plata taxei, conform art. 150 alin. (1) si alin. (7) din CF, pentru operatiuni impozabile in Romania, conform art. 126 alin. (1);
  • persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 din CF, care realizeaza in Romania, de la persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, achizitii de bunuri sau servicii taxabile.
Atentie! Declaratia 394 nu se depune pe zero.
Important! Desi nu sunt declaratii fiscale, AvocatNet.ro va reaminteste ca, pana pe 25 august, trebuie raportate si platite obligatiile pentru Fondul de mediu.
Ce impozite si taxe aferente lunii iulie trebuie platite?
In afara de depunerea declaratiilor, contribuabilii trebuie sa plateasca pana pe 25 august urmatoarele taxe si impozite:
  • TVA;
  • Impozite datorate bugetului de stat:
    • impozit pe titeiul si gazele naturale din productia interna,
    • impozit pe veniturile nerezidentilor,
    • impozit pe salarii (OP separat pentru Sediu Social si fiecare sediu secundar, daca este cazul),
    • impozit pe veniturile din activitati independente, cu regim de retinere la sursa,
    • impozit pe veniturile din dividende platite in luna iunie,
    • impozit pe veniturile din dobanzi,
    • impozit pe alte venituri din investitii,
    • impozit pe veniturile din pensii,
    • impozit pe veniturile din premii si din jocuri de noroc,
    • impozit pe veniturile din alte surse,
    • varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate;
  • Contributii datorate bugetului asigurarilor de stat si fondurilor speciale:
    • contributia de asigurari sociale (pensii),
    • contributia la asigurarile sociale de sanatate,
    • contributia la fondul pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate,
    • contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj,
    • contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
  • Contributia trimestriala pentru medicamente pentru trimestrul II 2014;
  • Accize.
De asemenea, tot pana pe 25 august trebuie achitat si impozitul retinut la sursa in luna precedenta. Acesta trebuie achitat de contribuabilii care obtin venituri din:
  • drepturi de proprietate intelectuala;
  • contracte/conventii civile si de agent;
  • expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
  • asociere cu o persoana juridica;
  • premii si jocuri de noroc;
  • alte surse, precum si cele obtinute de nerezidenti.
Recomandarile specialistilor

Zilnic nu uitati:
  • Sa completati registrul de casa sau sa imprimati registrul intocmit in format electronic;
  • Sa completati jurnalul de vanzari si cumparari;
  • Sa completati in registrul electronic de evidenta a salariatilor informatiile referitoare la inceperea/incetarea unui contract de munca, daca este cazul.
La final de luna nu uitati:
  • Sa completati Registrul Jurnal;
  • Sa evaluati elementele monetare de activ si de pasiv exprimate in valuta (disponibilitati banesti, creante, datorii) la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de BNR din ultima zi bancara a lunii;
  • Sa inregistrati la Administratia Financiara contractele de prestari de servicii incheiate cu nerezidentii in cursul lunii, conform art. 8 alin. 71 din Codul Fiscal;
  • Sa efectuati inventarierea stocurilor in cazul in care folositi inventarul intermitent;
  • Sa intocmiti ultimele facturi aferente lunii.
Pentru indeplinirea reglementarilor din domeniul TVA:
  • Mentionati pe documentele emise catre partenerii din Uniunea Europeana codul de inregistrare in scopuri de TVA;
  • Verificati validitatea codului de TVA inscris pe facturile primite;
  • Verificati suma TVA inscrisa pe facturile primite;
  • Verificati mentiunile referitoare la TVA (ex. "taxare inversa", "operatiune neimpozabila" etc.) inscrise pe factura;
  • Inscrieti pe facturile primite suma TVA in cazul taxarii inverse;
  • Completati Registrul pentru bunurile mobile corporale primite;
  • Completati Registrul non-transferurilor;
  • Mentionati in contractele comerciale contractate si decontate in valuta cursul de schimb care va fi utilizat (BNR sau cursul bancii comerciale).
sursa : www.avocatnet.ro

joi, 31 iulie 2014

Modificari la RCA: Polita ar putea cuprinde o noua informatie

Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila (RCA) ar putea fi modificate, dupa ce Autoritatea de Supraveghere Financiara a lansat azi in dezbatere publica un proiect de norma in acest sens.
Mai precis, potrivit documentului mentionat, polita de asigurare RCA ar putea cuprinde, pe viitor, informatii privind comisionul de intermediere. Aceasta in conditiile in care, in momentul de fata, in cuprinsul politei regasim urmatoarele date despre:
  • partile implicate in contract,
  • perioada de valabilitate a asigurarii,
  • limitele maxime de despagubire stabilite de asigurator,
  • prima de asigurare,
  • clasa bonus-malus
  • numarul de inmatriculare/inregistrare ori numarul de identificare al vehiculului,
  • statele in care acest document are valabilitate.
Conform prevederilor propuse de ASF, pe polita va fi inscris si comisionul de intermediere.
"Comisionul de intermediere va fi mentionat pe polita de asigurare RCA, atat in valoare absoluta, cat si ca procent aplicat primei de asigurare mentionate pe polita, fiind inclus ca valoare in prima de asigurare totala", se precizeaza in proiectul citat.
Nivelul maxim al comisionului acordat de asiguratori pentru contractarea asigurarii RCA nu va depasi 10% din valoarea primelor de asigurare incasate.
In plus, conform propunerii ASF, asiguratorii RCA au obligatia sa prevada in orice contract de intermediere obligatia intermediarului de a incasa prima de asigurare aferenta politelor RCA integral in contul asiguratorului, sau in cazul platilor in numerar, de a vira prima de asigurare incasata integral in contul asiguratorului, cel tarziu in ziua urmatoare datei incasarii.
O noua obligatie pentru asiguratori
In prezent, potrivit art. 22 al Normelor privind RCA, asiguratorii RCA au obligatia de a asigura accesul potentialilor clienti la tarifele de prima practicate pe site-ul fiecarui asigurator RCA, la sediul social al acestuia, precum si la unitatile teritoriale.
Reglementarile ar putea fi, insa, completate, dupa cum se arata in proiectul publicat de ASF. Astfel, asiguratorii trebuie sa ofere potentialilor clienti toate informatiile in legatura cu modul de calcul al primei de asigurare.
Aplicatia utilizata in punctele de vanzare pentru calculul primei de asigurare trebuie sa ia in considerare toate elementele stabilite de asigurator in tariful de prima.
Prin urmare, oferta trebuie sa contina elementele specifice clientului care sunt utilizate pentru determinarea primei de asigurare, inclusiv raspunsurile oferite de catre potentialul asigurat.
De asemenea, oferta trebuie sa fie valabila pentru o perioada de minimum 3 zile si sa contina in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
  • prima de asigurare totala rezultata din aplicarea tarifului de prima, ce va fi mentionata pe polita de asigurare;
  • comisionul platit de asigurator intermediarului; comisionul trebuie exprimat in valoare absoluta si ca procent din prima de asigurare totala. In oferta se va mentiona faptul ca valoarea absoluta a comisionului se determina prin aplicarea procentului asupra primei de asigurare totala si ca acesta este inclus in prima totala;
  • data pana la care oferta este valabila.
"Prevederile prezentului articol sunt obligatorii si pentru aplicatiile website utilizate de asiguratori si intermediari pentru vanzarea asigurarilor RCA", se precizeaza in dispozitiile lansate in dezbatere publica.
In plus, conform regulilor, asiguratorii RCA / intemediarii in asigurari nu pot oferta, promova si comercializa asigurari RCA la alte prime de asigurare decat cele rezultate din aplicarea tarifelor de prima notificate Autoritatii de Supraveghere Financiara, inscrise in polita de asigurare si in documentul de plata al primei de asigurare.
Totodata, este interzisa asiguratorilor RCA / intemediarilor in asigurari acordarea oricaror avantaje colaterale asiguratilor la incheierea unei polite de asigurare RCA.
Pentru cat timp se incheie polita RCA?
Conform reglementarilor actuale, asigurarea obligatorie RCA se incheie pe perioada determinata. Astfel, ca si pana acum, pentru vehiculele inmatriculate ori inregistrate in Romania, polita se va incheia anual ori semestrial.
Totusi, proiectul propus de ASF clarifica unele prevederi privind incheierea asigurarii de catre alte tipuri de vehicule.
Astfel, pentru vehicule pentru care se solicita asigurarea in vederea inmatricularii/inregistrarii permanente in Romania, polita se incheie anual ori semestrial, daca proprietarul face dovada inregistrarii fiscale a vehiculului respectiv pe numele sau.
In ceea ce priveste vehiculele inmatriculate/inregistrate in alte state membre, pentru care se solicita asigurarea in vederea importului in Romania, atunci asigurarea se incheie pe o perioada de maximum 30 de zile de la data dobandirii proprietatii, dovedita cu documente justificative.
Referitor la vehiculele care se inmatriculeaza temporar, regulile se vor aplica usor diferit.
Mai precis, pentru vehicule de provenienta straina care beneficiaza de regimul vamal de admitere temporara, anual ori semestrial, in perioada inmatricularii temporare, daca proprietarul face dovada inregistrarii fiscale a vehiculului respectiv pe numele sau, mai putin in situatiile in care vehiculul este exceptat de la plata acestor taxe.
Pe de alta parte, pentru vehiculele destinate exportului, polita se incheie pe o perioada de maximum 30 de zile.
Tot pentru perioade de 30 de zile se incheie RCA in cazul masinilor care se autorizeaza provizoriu pentru circulatie, insa, cumulat, aceste perioade nu vor depasi 90 de zile.
Pe perioada autorizatiei de circulatie pentru probe, polita se va incheia anual.

Atentie! Aceste reglementari nu se aplica, ele sunt momentan in stadiul de proiect.

sursa www.avocatnet.ro
 

luni, 28 iulie 2014

Debitorii executati silit de banci ar putea ataca cu apel decizia instantei. O hotarare CJUE clarifica situatia

Legislatia nationala ar trebui sa prevada ca debitorii, care sunt executati silit de catre banci, sa aiba dreptul sa atace cu apel decizia instantei de fond care respins opozitia lor la executare, daca in contractul de credit exista clauze abuzive, se mentioneaza intr-o decizie recenta a Curtii de Justitie de Uniunii Europene.


Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronuntat recent in cauza C-169/14, privind aplicarea legislatiei europene referitoare la clauze abuzive in raport cu prevederile legislatiei spaniole legate de executarea silita.
Conform informatiilor publicate pe site-ul CJUE, reclamantii Sánchez Morcillo si Abril García au semnat, la 9 iunie 2003, cu Banco Bilbao un act notarial de imprumut pentru suma de 300.500 de euro, cu o garantie ipotecara asupra locuintei acestora. Pentru ca nu au platit ratele lunare pentru restituirea imprumutului, Banco Bilbao a solicitat, la 15 aprilie 2011, plata totalitatii imprumutului, insotita de dobanzile ordinare si de intarziere, precum si vanzarea silita a bunului imobil ipotecat in favoarea sa.
in urma deschiderii procedurii de executare a ipotecii, reclamantii din litigiul principal au formulat o opozitie la aceasta, care a fost respinsa prin decizia din 19 iunie 2013 a Juzgado de Primera Instancia n° 3 din Castellón (instanta de prim grad nr. 3 din Castellón, Spania). Reclamantii din actiunea principala au declarat apel impotriva acestei decizii, care, fiind declarat admisibil, a fost trimis in fata Audiencia Provincial de Castellón (Curtea provinciala din Castellón). Instanta de trimitere arata ca, desi procedura civila spaniola permite atacarea cu apel a deciziei care, prin admiterea opozitiei formulate de un debitor, pune capat procedurii de executare ipotecara, aceasta NU permite in schimb debitorului a carui opozitie a fost respinsa sa atace cu apel hotararea instantei de prim grad prin care a fost dispusa continuarea procedurii de executare silita, se arata pe site-ul CJUE.
Avand in vedere acest lucru, instanta de trimitere are indoieli cu privire la compatibilitatea acestei reglementari nationale cu obiectivul protectiei consumatorilor urmarit de Directiva 93/13, precum si cu dreptul la o cale de atac efectiva consacrat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Aceasta instanta precizeaza ca deschiderea caii apelului pentru debitori s-ar putea dovedi cu atat mai importanta cu cat anumite clauze ale contractului de imprumut in discutie in litigiul principal ar putea fi considerate "abuzive" in sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 93/13.
In aceste conditii, Audiencia Provincial de Castellón a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
"1) Este incompatibila cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13, care impune statelor membre obligatia de a asigura, in interesul consumatorilor, existenta mijloacelor adecvate si eficiente pentru a preveni utilizarea clauzelor abuzive in contractele incheiate cu consumatorii de catre vanzatori sau furnizori, o norma de procedura precum articolul 695 alineatul 4 din LEC, care, in ceea ce priveste dreptul la o cale de atac impotriva deciziei prin care se solutioneaza opozitia la executare care are ca obiect bunuri ipotecate sau gajate, permite atacarea cu apel doar a ordonantei prin care se dispune incetarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive si exclude calea de atac in celelalte cazuri, ceea ce are ca rezultat imediat faptul ca, in timp ce creditorul urmaritor poate formula apel atunci cand opozitia debitorului urmarit este admisa si se dispune finalizarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive, debitorul consumator nu poate formula o cale de atac in cazul in care opozitia sa este respinsa?
2) In domeniul de aplicare al reglementarii Uniunii privind protectia consumatorilor prevazut in Directiva 93/13, este compatibila cu principiul dreptului la o protectie jurisdictionala efectiva si al dreptului la un proces echitabil si la arme egale, consacrat de articolul 47 din carta, o dispozitie de drept national precum articolul 695 alineatul 4 din LEC, care, in ceea ce priveste dreptul la o cale de atac impotriva deciziei prin care se solutioneaza opozitia la executare cu privire la bunurile ipotecate sau gajate, permite atacarea cu apel doar a ordonantei prin care se dispune incetarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive si exclude calea de atac in celelalte cazuri, ceea ce are ca rezultat imediat faptul ca, in timp ce creditorul urmaritor poate formula apel atunci cand opozitia debitorului urmarit este admisa si se dispune finalizarea procedurii sau neaplicarea unei clauze abuzive, debitorul nu poate formula o cale de atac in cazul in care opozitia sa este respinsa?".
Ce a raspuns CJUE?
Avand in vedere intrebarile inaintate de Audiencia Provincial de Castellón (Spania), in procesul dintre Juan Carlos Sánchez Morcillo si María del Carmen Abril García, pe de o parte si Banco Bilbao, pe de alta parte, CJUE a formulat urmatorul raspuns:
Curtea a considerat deja de mai multe ori ca instanta nationala este obligata sa analizeze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale care se incadreaza in domeniul de aplicare al directivei mentionate si, prin aceasta, sa suplineasca dezechilibrul existent intre consumator si vanzator sau furnizor, de indata ce dispune de elementele de drept si de fapt necesare in acest scop (Hotararea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 46, si Hotararea Barclays Bank, EU:C:2014:279, punctul 34).
(...)
In aceasta privinta, trebuie amintit ca, in lipsa unei armonizari a mecanismelor nationale de executare silita, modalitatile de punere in aplicare a cailor de atac impotriva deciziilor prin care se statueaza asupra legalitatii unei clauze contractuale admisibile in cadrul unei proceduri de executare ipotecara sunt reglementate de ordinea juridica interna a statelor membre in temeiul principiului autonomiei procedurale a acestora din urma. Curtea a subliniat insa ca aceste modalitati trebuie sa indeplineasca dubla conditie de a nu fi mai putin favorabile decat cele aplicabile unor situatii similare supuse dreptului intern (principiul echivalentei) si de a nu face imposibila in practica sau excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite consumatorilor de dreptul Uniunii (principiul efectivitatii).
(…)
 Astfel, reiese printre altele din dispozitiile articolului 695 alineatele 1 si 4 din LEC ca sistemul procedural spaniol nu prevede posibilitatea consumatorului de a introduce un apel impotriva deciziei de respingere a opozitiei sale la executare nu numai atunci cand aceasta opozitie este intemeiata pe caracterul abuziv, in raport cu articolul 6 din Directiva 93/13, al unei clauze care figureaza intr-un contract incheiat intre un vanzator sau furnizor si consumator, ci si cand aceasta se intemeiaza pe incalcarea unei norme nationale de ordine publica, aspect a carui verificare revine insa instantei de trimitere (a se vedea in acest sens Hotararea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 52).
(…)
In primul rand, trebuie aratat ca din dosarul prezentat Curtii reiese ca, potrivit normelor nationale de procedura spaniole, o procedura de executare ipotecara avand ca obiect un bun imobil care satisface o nevoie esentiala a unui consumator, si anume aceea de a avea o locuinta, poate fi initiata de un vanzator sau furnizor in temeiul unui act notarial avand forta executorie chiar fara ca acest act sa fi facut, din punctul de vedere al continutului sau, obiectul unui control jurisdictional destinat verificarii eventualului caracter abuziv al uneia sau a mai multe clauze ale acestui act. Un astfel de privilegiu acordat vanzatorului sau furnizorului face cu atat mai necesar ca, in calitatea sa de debitor urmarit, consumatorul sa poata beneficia de o protectie jurisdictionala eficace.
(…)
In plus, din dosarul prezentat Curtii reiese ca sistemul procedural spaniol in materie de executare ipotecara se caracterizeaza prin faptul ca, din momentul in care procedura este initiata, orice alta actiune in justitie pe care consumatorul ar putea sa o introduca, inclusiv in vederea contestarii validitatii titlului executoriu, a exigibilitatii, a caracterului cert, al stingerii sau al cuantumului datoriei, face obiectul unei proceduri si al unei decizii independente, fara ca vreuna dintre acestea sa poata avea ca efect suspendarea procedurii de executare in curs sau incetarea acesteia, cu exceptia ipotezei reziduale in care consumatorul mentionat a efectuat o inscriere preventiva a cererii de anulare a ipotecii inaintea efectuarii notei marginale privind eliberarea certificatului de sarcini (a se vedea in acest sens Hotararea Aziz, EU:C:2013:164, punctele 55-59).
Tinand seama de aceste caracteristici, in cazul respingerii opozitiei formulate de consumator impotriva executarii ipotecare a bunului sau imobil, sistemul procedural spaniol, luat in ansamblul sau si astfel cum este aplicabil in cauza principala, expune consumatorul mentionat sau chiar, cum este cazul in litigiul principal, familia acestuia riscului de a-si pierde locuinta in urma unei vanzari silite a acesteia, in conditiile in care instanta de executare va fi efectuat eventual si cel mult o examinare rapida a validitatii clauzelor contractuale pe care se intemeiaza cererea vanzatorului sau furnizorului. Protectia de care consumatorul, in calitatea sa de debitor urmarit, ar putea eventual sa beneficieze in urma unui control jurisdictional efectuat in cadrul unei proceduri de fond initiate in paralel cu procedura de executare nu este susceptibila sa inlature acest risc intrucat, presupunand ca acest control conduce la constatarea existentei unei clauze abuzive, acest consumator nu va obtine o reparatie in natura a prejudiciului sau care sa il repuna in situatia anterioara executarii bunului imobil ipotecat, ci, in cel mai bun caz, o indemnizatie compensatorie. Or, acest simplu caracter de indemnizatie al eventualei reparatii acordate consumatorului nu ii confera acestuia decat o protectie incompleta si insuficienta. Aceasta nu constituie un mijloc nici adecvat, nici eficace, in sensul articolului 7 alineatul (1) din Directiva 93/13, pentru a face sa inceteze utilizarea clauzei, considerata abuziva, a actului autentic care cuprinde constituirea unei ipoteci asupra bunului imobil pe care se intemeiaza executarea acestuia (a se vedea in acest sens Hotararea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 60).
(…)
In consecinta, rezulta cu claritate ca derularea procedurii de opozitie la executare, prevazuta la articolul 695 din la LEC, in fata instantei nationale, plaseaza consumatorul, in calitatea sa de debitor urmarit, intr-o pozitie de inferioritate in raport cu vanzatorul sau furnizorul, in calitatea sa de creditor urmaritor, in ceea ce priveste protectia jurisdictionala a drepturilor de care se poate prevala in temeiul Directivei 93/13 impotriva utilizarii unor clauze abuzive.
In aceste conditii, trebuie sa se constate ca sistemul procedural in discutie in litigiul principal pune in pericol realizarea obiectivului urmarit de Directiva 93/13. Astfel, acest dezechilibru intre mijloacele procedurale puse la dispozitia consumatorului, pe de o parte, si a vanzatorului sau furnizorului, pe de alta parte, nu face decat sa accentueze dezechilibrul existent intre cocontractanti, deja evidentiat la punctul 22 din prezenta hotarare, si care de altfel se repercuteaza in cadrul unei actiuni individuale implicand un consumator si cocontractantul sau vanzator sau furnizor (a se vedea prin analogie Hotararea Asociación de Consumidores Independientes de Castilla y León, EU:C:2013:800, punctul 50).
In aceste conditii, trebuie sa se constate ca o procedura nationala de executare ipotecara precum cea in discutie in litigiul principal este de natura sa aduca atingere efectivitatii protectiei consumatorului urmarite de Directiva 93/13 coroborata cu articolul 47 din carta, intrucat acest regim procedural consolideaza inegalitatea armelor intre vanzatori sau furnizori, in calitate de creditori urmaritori, pe de o parte, si consumatori, in calitate de debitori urmariti, pe de alta parte, in exercitarea actiunilor in justitie intemeiate pe drepturile conferite acestora din urma de Directiva 93/13, cu atat mai mult cu cat modalitatile procedurale de punere in aplicare a acelorasi actiuni se dovedesc incomplete si insuficiente pentru a face sa inceteze aplicarea unei clauze abuzive care figureaza in actul autentic de constituire a ipotecii in temeiul caruia vanzatorul sau furnizorul declanseaza executarea bunului imobil adus ca garantie.
In lumina ansamblului acestor consideratii, este necesar sa se raspunda la intrebarile adresate ca articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13 coroborat cu articolul 47 din carta trebuie interpretat in sensul ca se opune unui sistem de executare silita precum cel in discutie in litigiul principal, care prevede ca o procedura de executare ipotecara nu poate fi suspendata de instanta de fond, aceasta putand, in decizia sa finala, cel mult sa acorde o indemnizatie compensatorie pentru prejudiciul suferit de consumator, in masura in care acesta din urma, in calitate de debitor urmarit, nu poate ataca cu apel decizia prin care a fost respinsa opozitia sa impotriva acestei executari, in timp ce vanzatorul sau furnizorul, creditor urmaritor, poate exercita aceasta cale de atac impotriva deciziei prin care se pune capat procedurii sau prin care este declarata inaplicabila o clauza abuziva.
(…)
Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat in sensul ca se opune unui sistem de executare silita precum cel in discutie in litigiul principal, care prevede ca o procedura de executare ipotecara nu poate fi suspendata de instanta de fond, aceasta putand, in decizia sa finala, cel mult sa acorde o indemnizatie compensatorie pentru prejudiciul suferit de consumator, in masura in care acesta din urma, in calitate de debitor urmarit, nu poate ataca cu apel decizia prin care a fost respinsa opozitia sa impotriva acestei executari, in timp ce vanzatorul sau furnizorul, creditor urmaritor, poate exercita aceasta cale de atac impotriva deciziei prin care se pune capat procedurii sau prin care este declarata inaplicabila o clauza abuziva". 

sursa : www.avocatnet.ro

miercuri, 23 iulie 2014

Firmele vor fi verificate de inspectorii antifrauda inainte de a fi declarate inactive


Firmele care sunt declarate inactive si cele care sunt reactivate vor fi supuse mai intai unor verificari ale Fiscului. Aceasta masura este cuprinsa in Ordinul ANAF nr. 1.847/2014 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 78din Codul de procedura fiscala, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 535 din 18 iulie 2014 si care a intrat in vigoare la data publicarii.
Astfel, actul normativ actualizeaza procedura de verificare a contribuabililor care vor fi declarati inactivi sau care vor fi reactivati.
Codul de procedura fiscala prevede ca pentru a fi declarati inactivi contribuabilii trebuie sa se afle in una din urmatoarele situatii:
  • nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa prevazuta de lege;
  • se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
  • organele fiscale au constatat ca nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui ANAF.
Pana acum, legislatia anterioara prevedea ca firmele care urmau sa fie declarate inactive erau supuse unor controale ale Fiscului. Noul act normativ stabileste insa reguli mai clare in acest sens, actualizand vechea procedura. Mai exact, contribuabilii care se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale sau nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat vor fi verificati de inspectorii fiscali si de inspectorii antifrauda inainte de emiterea deciziilor de declarare a inactivitatii acestora.
De asemenea, aceeasi masura se va aplica si in cazul contribuabililor care vor fi reactivati. Astfel, inainte ca un contribuabil sa fie reactivat, inspectorii fiscali si cei antifrauda vor verifica daca este indeplinita una dintre cele trei conditii obligatorii pentru reactivare. Mai exact, acestia vor verifica daca contribuabilul functioneaza la domiciliul fiscal declarat.
Codul de procedura fiscala fiscala prevede ca pentru a fi reactivat, un contribuabil trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
  • sa functioneze la domiciliul fiscal declarat;
  • sa isi indeplineasca toate obligatiile declarative prevazute de lege;
  • sa nu inregistreze obligatii fiscale restante.
In plus, noile dispozitii actualizeaza continutul formularelor pentru declararea inactivitatii, cat si pe cele pentru indreptarea erorilor materiale si pentru reactivarea contribuabililor declarati inactivi.
 

Cum vor fi verificati contribuabilii care se sustrag de la inspectia fiscala?
In cazul in care organul de inspectie fiscala, in urma deplasarii la fata locului, constata ca adresa la care a fost declarat domiciliul fiscal al contribuabilului nu exista, va intocmi un proces-verbal prin care se va consemna aceasta situatie, se arata in ordinul recent intrat in vigoare.
Totodata, organul de inspectie fiscala va trimite la adresa de domiciliu a reprezentantului legal al contribuabilului, invitatia prin care acesta este solicitat sa se prezinte la sediul organului fiscal pentru clarificarea situatiei sale fiscale.
Potrivit noilor dispozitii, la finalizarea controlului organul de inspectie fiscala va realiza un dosar care va cuprinde:
  • procesul-verbal intocmit ca urmare a actiunii de control impreuna cu invitatiile prin care reprezentantul legal al contribuabilului a fost solicitat sa se prezinte la sediul organului de inspectie fiscala pentru clarificarea situatiei sale fiscale;
  • avizul privind propunerea de declarare in inactivitate.
Controlul firmelor care nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat
Potrivit noilor dispozitii, daca un contribuabil nu desfasoara activitate la domiciliul fiscal declarat, organul de inspectie fiscala/inspectorii antifrauda va/vor solicita in scris, prezenta unui reprezentant legal al acestuia la sediul organului de inspectie fiscala/Directiei generale antifrauda fiscala, stabilind data si ora de prezentare.
In cazul in care contribuabilul are sedii secundare, solicitarea va fi trimisa si la adresele unde acestea functioneaza.
Daca reprezentantului legal al contribuabilului nu se va prezenta la sediul organului de inspectie fiscala/Directiei generale antifrauda fiscala, atunci se va incheia un proces-verbal in care se vor preciza actiunile si toate demersurile intreprinse pentru identificarea acestuia.
La procesul-verbal intocmit ca urmare a actiunii de control se vor anexa urmatoarele documente:
  • invitatiile prin care reprezentantul legal al contribuabilului a fost solicitat sa se prezinte la sediul organului de inspectie fiscala/Directiei generale antifrauda fiscala pentru clarificarea situatiei sale fiscale, impreuna cu documentele care sa ateste ca acestea au fost transmise, conform prevederilor legale;
  • orice alt document care sa ateste ca respectivul contribuabil nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat.
De asemenea, la finalizarea controlului, organul de inspectie fiscala/control va realiza un dosar care va cuprinde:
  • procesul-verbal intocmit ca urmare a actiunii de control; 
  • avizul privind propunerea de declarare in inactivitate.
Ordinul ANAF nr. 1.847/2014 stabileste ca dosarul cu documentele privind constatarea indeplinirii conditiilor de declarare a contribuabililor inactivi va fi intocmit in doua exemplare. Un exemplar impreuna cu avizul privind propunerea de declarare in inactivitate va fi transmis organului fiscal in a carui evidenta este inregistrat respectivul contribuabil, iar celalalt exemplar va ramane la organul de inspectie fiscala/control care l-a intocmit.
 

Ce presupune verificarea contribuabililor care vor fi reactivati?
Pe langa procedura de verificare a indeplinirii anumitor conditii de catre contribuabilii inactivi, Fiscul a introdus si o procedura pentru verificarea indeplinirii unei conditii pentru reactivare, respectiv cea potrivit careia organele fiscale au constatat ca firma nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat.
Pentru verificarea acestei conditii, organul fiscal cu atributii in domeniul gestionarii registrului contribuabililor va transmite organului de inspectie fiscala competent/Directiei generale antifrauda fiscala, referatul privind contribuabilii propusi pentru reactivare, se precizeaza in ordinul recent intrat in vigoare.
Mai departe, dupa primirea referatului, organul de inspectie fiscala/control se va deplasa la domiciliul fiscal declarat al contribuabilului pentru a controla daca acesta functioneaza la domiciliul fiscal declarat.
In acest sens, organul de inspectie fiscala/control va verifica existenta spatiului aferent domiciliului fiscal declarat si dupa caz, a sediilor secundare declarate, precum si daca contribuabilul desfasoara activitatea comerciala in limita obiectului inscris in autorizatia de functionare, daca spatiul folosit ca domiciul fiscal/sediu secundar permite desfasurarea activitatilor pentru care societatea este autorizata.
La finalizarea controlului organul de inspectie fiscala/control va intocmi un dosar care va cuprinde:
  • proces-verbal la care se vor anexa documentele justificative care sa ateste ca respectivul contribuabil functioneaza la domiciliul fiscal declarat;
  • avizul privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, care va cuprinde si motivatia daca a fost indeplinita sau nu conditia de reactivare, semnat de conducatorul organului fiscal competent.
In acelasi timp, dosarul care cuprinde documentele privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, va fi intocmit in doua exemplare, se mentioneaza in documentul citat. Un exemplar impreuna cu avizul privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, dupa caz, va fi transmis organului fiscal in a carui evidenta este inregistrat respectivul contribuabil, iar celalalt exemplar ramane la organul de inspectie fiscala/control care l-a intocmit.
In ceea ce priveste procedura de indreptare a erorilor materiale pentru contribuabilii declarati inactivi din cauza faptului ca s-au sustras inspectiei fiscale sau nu au functionat la domiciliul fiscal declarat, formalitatile in acest sens vor fi indeplinite de inspectorii fiscali sau de cei antifrauda, se arata in acelasi document.
 

Data la care decizia de declarare in inactivitate produce efecte s-a modificat
Ordinul ANAF nr. 1.847/2014 a prelungit termenul in care contribuabilii inactivi si cei reactivati sunt inscrisi de organele fiscale in Registrul contribuabililor inactivi/reactivati.
Concret, compartimentul de specialitate va inscrie o serie de date despre starea unei societati in Registrul contribuabililor inactivi/reactivati, in termen de cel mult 5 zile de la data comunicarii deciziei de declarare in inactivitate/reactivare, si nu in termen de 3 zile cum era prevazut in vechea legislatie.
In plus, decizia de declarare in inactivitate si cea de reactivare vor produce efecte fata de terti din ziua urmatoare datei inscrierii in Registrul contribuabililor inactivi/reactivati si nu de la data inscrierii, asa cum se intampla pana acum.
Contribuabilii declarati inactivi potrivit procedurii aplicabile inainte de intrarea in vigoare a Ordinului ANAF nr. 1.847/2014, adica inainte de 18 iulie, isi pastreaza aceasta calitate pana la indeplinirea conditiilor de reactivare prevazuta de lege, se mentioneaza in noile reglementari.
De asemenea, la data intrarii in vigoare a Ordinului ANAF nr. 1.847/2014, respectiv din 18 iulie, se abroga Ordinul ANAF nr. 3.347/2014, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 754 din 26 octombrie 2011 si Ordinul ANAF nr. 575/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701 din 16 august 2006.
 
sursa: www.avocatnet.ro

sâmbătă, 19 iulie 2014

Cum verificam GRATUIT situatia societatilor comerciale aflate in insolventa din UE ?

Contribuabilii vor putea sa consulte si sa verifice situatia partenerilor de afaceri din Uniunea Europeana, aflati in insolventa, prin accesarea gratuita a unui portal care cuprinde informatii actualizate din registrele de insolventa din UE. Mai exact, acestia au acum acces gratuit, in limba romana, la datele privind persoanele juridice si cele fizice insolvente din sapte state membre ale UE, se mentioneaza intr-un comunicat al Registrului Comertului.




Potrivit unui comunicat al Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), cetatenii si reprezentantii mediului de afaceri au acum acces rapid, in limba romana, la informatiile gratuite privind entitatile aflate in insolventa din sapte state membre ale Uniunii Europene.
Serviciul este disponibil prin intermediul portalului european e-Justice si a fost dezvoltat in cadrul unui proiect derulat de Comisia Europeana, in colaborare cu registrele de insolventa din Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Olanda, Romania (prin ONRC) si Slovenia.

Cum functioneaza serviciul?
Prin noul serviciu online, cetatenii, oamenii de afaceri, creditorii sau investitorii care doresc sa deruleze activitati economice in Uniunea Europeana, pot consulta si verifica situatia partenerilor de afaceri, potentiali si actuali, accesand rapid, printr-un punct unic, informatii actualizate in timp real.
Noua functionalitate a portalului e-Justice permite utilizatorilor obtinerea informatiilor gratuite cu privire atat la debitorii persoane juridice, cat si persoane fizice (conform legislatiilor nationale), supusi procedurilor de insolventa, inregistrati in registrele nationale ale statelor participante la proiect.
Astfel, pentru a putea verifica situatia unei firme insolvente, dar care se afla in Austria, Republica Ceha, Estonia, Germania, Olanda sau Slovenia, contribuabilul din Romania trebuie sa acceseze portalul e-Justice si sa selecteze limba romana. Apoi trebuie sa selecteze din meniul din dreapta al paginii sectiunea Registre, dupa care Registre de insolventaCautare registre de insolventa interconectate.
Odata accesat, serviciul ofera posibilitatea cautarii simple, prin introducerea denumirii debitorului si selectarea uneia sau mai multor tari dintre cele ale caror registre sunt interconectate, respectiv Republica Ceha, Germania, Estonia, Austria, Slovenia, Tarile de Jos, Romania.
Dupa aceea, utilizatorul trebuie sa introduca un cod de securitate afisat in pagina, sa confirme ca este de acord cu termenii serviciului, iar la final sa apese butonul Cauta.

De asemenea, utilizatorii mai au posibilitatea a folosi si cautarea avansata, unde trebuie sa selecteze o singura tara si sa confirme ca sunt de acord cu termenii serviciului.
Apoi trebuie sa completeze mai multe campuri cu diverse informatii, printre care numele firmei, al tribunalului, tipul registrului, notificari efectuate in cursul procedurii de insolventa etc.

In cadrul acestui serviciu, ONRC asigura furnizarea urmatoarelor informatii gratuite privind firmele publicate in Buletinul Procedurilor de Insolventa:
  • denumirea debitorului,
  • codul unic de identificare fiscala,
  • numarul de inregistrare din registrul in care este inmatriculat (registrul comertului, registrul societatilor agricole, registrul asociatiilor si fundatiilor etc.),
  • judetul,
  • denumirea actului de procedura publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa,
  • numarul si data actului de procedura,
  • numarul si data dosarului de instanta,
  • instanta, sectia, buletinul si data publicarii.
Noul serviciu se inscrie in procesul de transformare a portalului e-Justice intr-un instrument dinamic, util cetatenilor, practicienilor din domeniul juridic, magistratilor si mediului de afaceri, se arata in comunicat.
Comisia Europeana se asteapta ca in scurt timp si alte state membre sa se alature proiectului, unele dintre acestea anuntandu-si deja intentia de interconectare.

sursa : www.avocatnet.ro