Noi reguli pentru firme, adoptate prin vot final de deputati

Societatile vor trebui sa respecte noi reglementari, dupa ce deputatii au aprobat, prin vot final, un proiect de lege in acest sens. Documentul aduce noutati referitoare la inregistrarea la registrul comertului, precum si la procedura de dizolvare.

Camera Deputatilor a aprobat recent, prin vot final, un proiect de lege care va modifica si completa atat reglementarile privind inregistrarea in registrul comertului, cat si legislatia privind societatile.

Astfel, documentul urmeaza sa introduca un element suplimentar de identificare a firmelor in registrul comertului.
De asemenea, proiectul de act normativ va aduce noutati si in ceea ce priveste situatiile in care poate fi pronuntata dizolvarea unei societati.
Un nou cod unic de identificare va fi atribuit firmelor
Registrul central al comertului (tinut de Oficiul National al Registrului Comertului - ONRC) si registrele comertului tinute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale urmeaza sa fie incluse intr-un sistem european in care vor fi cuprinse registrele comertului din statele membre ale Uniunii Europene, respectiv sistemul de interconectare a registrelor comertului.
Pentru ca persoanele fizice si juridice inregistrate in registrele comertului din Romania sa poate fi identificate in sistemul european, ele ar putea primi un nou cod de identificare, mai exact, identificatorul unic la nivel european (EUID).
"Pentru identificare, inclusiv in comunicarea dintre registrele comertului din statele membre prin sistemul de interconectare, persoanele fizice si juridice inregistrate in registrul comertului vor avea si un identificator unic la nivel european EUID, care include elementul de identificare al Romaniei, elementul de identificare al registrului national, numarul persoanei din registrul respectiv si, daca este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare", se mentioneaza in proiectul de lege.
Astfel, in afara de codurile deja existente pe care le au contribuabilii inregistrati in registrul comertului, respectiv numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare fiscala, acestia ar putea avea si identificatorul unic la nivel european.
De asemenea, la inmatriculare/inregistrare, solicitantilor urmeaza sa li se elibereze certificatul de inregistrare, continand numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare fiscala atribuit de Ministerul Finantelor, precum si, dupa caz, identificatorul unic la nivel european EUID si alte date, stabilite prin ordin al ministrului justitiei, se mentioneaza in proiectul de lege.
Important! Daca proiectul de lege va fi promulgat de presedinte si publicat in Monitorul Oficial, atunci dispozitiile referitoare la identificatorul unic la nivel european EUID ar urma sa se aplice din 7 iulie 2017.
Documentul adoptat recent de deputati mai prevede ca prin sistemul de interconectare a registrelor comertului, ONRC urmeaza sa puna la dispozitia publicului documentele si informatiile referitoare la profesionistii inregistrati in registrul comertului.
Mai exact, urmatoarele informatii inregistrate in registrul comertului ar putea fi disponibile gratuit prin sistemul de interconectare a registrelor comertului, pe pagina de internet a ONRC si pe portalul de servicii online al acestuia:

• denumirea si forma juridica a persoanei inregistrate in registrul comertului;
• sediul social/profesional al persoanei inregistrate in registrul comertului si statul membru in care este inmatriculata;
• numarul de ordine din registrul comertului al persoanei inmatriculate/inregistrate, identificatorul unic la nivel european EUID si codul unic de inregistrare fiscala;
• starea firmei.

Societatile care nu depun situatiile financiare anuale vor fi dizolvate
Situatiile in care poate fi pronuntata dizolvarea unei societati sunt reglementate mai clar de proiectul de lege aprobat de deputati. In plus, documentul introduce noi situatii de acest fel.
Mai exact, daca o firma nu isi depune situatiile financiare anuale, si dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, precum si raportarile contabile la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor, in termenul prevazut de lege, daca perioada de intarziere depaseste 60 de zile lucratoare, atunci tribunalul ar putea pronunta dizolvarea acesteia, la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Registrului Comertului.
Acest lucru nu este cuprins in prevederile aflate in vigoare.
Atentie! Anul acesta, firmele au termen pana pe 2 iunie pentru a depune situatiile financiare anuale pe 2014. Amenzile pentru nedepunerea bilanturilor ajung chiar si pana la 4.500 de lei.
Dispozitiile recent aprobate de deputati stabilesc ca dizolvarea unei societati ar putea fi pronuntata si in cazul in care actionarii/asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta.
In prezent, legislatia in vigoare prevede ca firma poate fi dizolvata doar in situatia in care asociatii au disparut, nu si actionarii.
Totodata, in proiectul de act normativ se mentioneaza detaliat ca societatea ar putea fi dizolvata si atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirarii duratei actului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social ori a transferului dreptului de folosinta sau proprietate asupra spatiului cu destinatie de sediu social.
In plus, daca activitatea societatii a incetat sau nu a fost reluata dupa perioada de inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului, perioada care nu poate depasi trei ani de la data inscrierii in registrul comertului, atunci ar putea fi pronuntata dizolvarea firmei.
Mai mult decat atat, dispozitiile adoptate de deputati introduc o noua prevedere, potrivit careia lista societatilor pentru care Oficiul National al Registrului Comertului urmeaza sa formuleze actiuni de dizolvare ar putea fi afisata pe pagina sa de internet si pe portalul de servicii online cu cel putin 15 zile calendaristice inainte.
In acelasi timp, hotararea tribunalului privind pronuntarea dizolvarii ar putea fi comunicata societatii, lucru care nu se intampla in prezent.


Atentie! Proiectul de lege nu se aplica momentan. Documentul trebuie promulgat de Presedinte si publicat in Monitorul Oficial pentru a intra in vigoare. Puteti consulta parcursul legislativ al proiectului de act normativ aici.

sursa : www.avocanet.ro

Ce reguli trebuie sa respecte in 2015 angajatorii care folosesc zilieri

Legea zilierilor a fost modificata semnificativ pe parcursul anului recent incheiat, astfel ca, in 2015, cei care vor sa foloseasca zilieri pentru activitatile ocazionale trebuie sa respecte reguli noi. Incalcarea acestora poate fi sanctionata cu amenzi ce ajung pana la 20.000 de lei.

Schimbarile importante la Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri au fost introduse in iunie 2014, acestea vizand, in principal, obligatiile partilor, plata activitatilor ocazionale si domeniile de activitate.
Zilierii pot sa desfasoare activitati necalificate ocazionale -- pentru care sa fie platiti -- pentru persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.
In acest sens, raportul de munca se stabileste prin acordul de vointa al partilor, fara sa fie necesara incheierea unui contract individual de munca, pentru o durata de cel putin o zi.
"Durata activitatii ocazionale care poate fi exercitata in temeiul prevederilor prezentei legi este de minimum o zi, corespunzator cu opt ore de munca. Durata zilnica de executare a activitatii unui zilier nu poate depasi 12 ore", stabileste actul normativ.
Important! Legea prevede ca angajatorii pot sa foloseasca zilieri pentru o perioada de cel mult 90 de zile, intr-un singur an calendaristic (dar cele 90 de zile nu trebuie sa fie consecutive, pentru ca acestea se cumuleaza), iar acestia nu pot fi utilizati la munci de care sa beneficieze un tert.

Registrul de evidenta a zilierilor, obligatoriu pentru angajatori

Pentru a tine evidenta zilierilor folositi, angajatorii trebuie sa intocmeasca zilnic un registru in care sa-i inregistreze pe acestia. Exceptie fac perioadele in care nu se folosesc zilieri.
De asemenea, angajatorii sunt obligati sa inainteze lunar, catre insectoratul teritorial de munca (ITM), un extras al Registrului de evidenta a zilierilor, mai prevede Legea nr. 52/2011: "Beneficiarul va inainta lunar, pana cel tarziu la data de 5 a fiecarei luni, catre inspectoratul teritorial de munca unde isi are sediul, un extras al Registrului de evidenta a zilierilor continand inregistrarile din luna precedenta. Transmiterea extrasului se poate face si pe suport electronic, dupa caz".
Important! Angajatorii care nu infiinteaza registrul sau care nu-l completeaza inainte de inceperea activitatii zilierilor pot fi amendati cu 6000 de lei. Aceeasi sanctiune se aplica daca registrul nu este intocmit zilnic sau daca nu este transmis lunar catre ITM.

Remuneratia se stabileste prin negociere directa

Pentru activitatile prestate, zilierii au dreptul la o remuneratie stabilita prin negociere directa intre parti.
Mai exact, remuneratia bruta pe ora poate avea orice cuantum stabilit de zilier si beneficiar, atat timp cat este respectata conditia ca acesta sa fie cel putin la nivelul valorii pe ora a salariului de baza minim brut.
De la 1 ianuarie 2015, la un numar mediu de 170 de ore lucrate intr-o luna, valoarea pe ora a salariului minim brut este de 5,7 lei pe ora, iar de la 1 iulie 2015 va fi de 6,1 lei pe ora.
Atentie! Stabilirea unui cuantum brut orar mai mic decat valoarea pe ora a salariului minim brut este sanctionata cu amenda de 10.000 de lei.
Plata zilierului se face pentru echivalentul a cel putin opt ore de munca pe zi, chiar daca partile stabilesc o durata mai mica, iar aceasta se face la sfarsitul fiecarei zile de munca, dispune Legea zilierilor. Insa prin acord scris se poate stabili ca aceasta sa se faca la sfarsitul saptamanii sau la sfarsitul perioadei de desfasurare a activitatii.
Angajatorii pot face platile prin orice mijloc admis de lege, adica inclusiv prin virarea intr-un cont bancar.
Totodata, in sarcina angajatorilor revine si plata impozitului pe venit (16%) datorat pentru activitatile prestate de zilieri. Cei care nu fac acest lucru sunt amendati cu 20.000 de lei si li se interzice folosirea zilierilor.
In ceea ce priveste contributiile sociale, legea mentioneaza ca acestea nu sunt datorate nici de catre angajatori si nici de catre zilieri. Totusi, acestia din urma au posibilitatea de a se asigura, in mod optional, in sistemele de asigurari publice.
"Activitatea desfasurata in conditiile prezentei legi nu confera zilierului calitatea de asigurat in sistemele de asigurari publice. Acesta se poate asigura, optional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurarilor sociale pentru somaj si la sistemul de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale. Pentru veniturile realizate din activitatea prestata de zilieri nu se datoreaza contributiile sociale obligatorii nici de catre zilier, nici de catre beneficiar", prevede actul normativ.

Minorii trebuie sa aiba cel putin 15 ani pentru a lucra ca zilieri

Regula generala impusa de Legea nr. 52/2011 este ca minorii pot sa desfasoare activitati ocazionale platite doar daca au implinit cel putin 16 ani, insa exista si posibilitatea unei exceptii.
Mai exact, minorilor care au intre 15 si 16 ani le este permis sa lucreze ca zilieri doar daca primesc, in acest sens, acordul parintilor sau al reprezentantilor legali.
Totodata, minorii pot sa presteze, ca zilieri, doar activitati potrivite cu dezvoltarea lor fizica si cu aptitudinile de care dau dovada. "Lucratorii minori, respectiv minorii in varsta de cel putin 15 ani si de cel mult 18 ani desfasoara, ca zilieri, numai activitati potrivite cu dezvoltarea lor fizica si cu aptitudinile de care dau dovada, daca astfel nu le sunt incalcate dreptul la dezvoltare fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, dreptul la educatie, si nu le este periclitata starea de sanatate", se subliniaza in actul normativ mentionat.
In cazul zilierilor minori, durata muncii nu trebuie sa depaseasca sase ore pe zi, iar in total, pe parcursul unei saptamani, limita maxima este de 30 de ore.
Important! Munca de noapte nu poate fi pusa in sarcina zilierilor minori, iar cei care ii angajeaza trebuie sa respecte toate dispozitiile legale referitoare la protectia minorilor la locul de munca.

Angajatorul suporta cheltuielile in caz de accident sau deces

Daca in timpul activitatii are loc, din vina angajatorului, un eveniment in urma caruia zilierii se accidenteaza, acesta este nevoit sa suporte toate cheltuielile necesare pentru ingrijirea medicala.
Aceeasi regula se aplica si in situatia in care se produce un eveniment -- tot din vina angajatorului -- in urma caruia zilierii mor. Astfel, acesta trebuie sa asigure cheltuielile de inmormantare.
"In situatia producerii unui eveniment care are ca urmare accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat sa asigure cheltuielile necesare ingrijirilor medicale/inmormantarii din fonduri proprii, in cazul in care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului", este punctat in Legea zilierilor.
In esenta, obligatiile pe care le au angajatorii in domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt urmatoarele:

• sa asigure securitatea si sanatatea in munca a zilierilor;
• sa asigure instruirea zilierului, inainte de inceperea activitatii si/sau la schimbarea locului de munca, cu privire la pericolele la care poate fi expus si la masurile de prevenire si protectie pe care trebuie sa le respecte;
• sa solicite zilierilor asumarea pe propria raspundere, prin semnatura, ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatilor repartizate de beneficiar;
• sa puna la dispozitie zilierilor echipamente de munca adecvate, care nu pun in pericol securitatea si sanatatea acestora;
• sa asigure, in mod gratuit, echipamente individuale de protectie adecvate activitatii desfasurate de zilieri;
• sa comunice de indata, catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs, orice eveniment in care au fost implicati zilieri;
• sa inregistreze accidentele de munca suferite de zilieri in timpul activitatii.

Insa nici zilierii nu sunt scutiti de obligatii in acest domeniu, acestea fiind urmatoarele:

• sa isi insuseasca si sa respecte masurile de prevenire si protectie stabilite de beneficiar;
• sa utilizeze corect echipamentele de munca puse la dispozitie de catre beneficiar;
• sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa folosire, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
• sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii ale echipamentelor de munca;
• sa comunice imediat beneficiarului orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea zilierilor;
• sa puna la dispozitia inspectorilor de munca informatiile si documentele solicitate cu ocazia controlului.

In ce domenii este permisa folosirea zilierilor

Domeniile de activitate in care poate fi prestata munca necalificata ocazionala sunt stabilite, de asemenea, in Legea zilierilor. Mai exact, acestea sunt:

• agricultura, vanatoare si servicii anexe, cu exceptia crescatorilor de animale in sistem semiliber, traditional si transhumanta - diviziunea 01;
• silvicultura, cu exceptia exploatari forestiere - diviziunea 02;
• pescuit si acvacultura - diviziunea 03;
• colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase - clasa 3821 si 3811;
• recuperarea materialelor - grupa 383;
• comert cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor vii - grupa 462;
• activitati de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselor - grupa 823;
• publicitate - grupa 731;
• activitati de interpretare artistica - spectacole - clasa 9001, activitati suport pentru interpretarea artistica - spectacole - clasa 9002 si activitati de gestionare a salilor de spectacole - clasa 9004;
• activitati de cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste - clasa 7220 (sapaturi arheologice);
• activitati desfasurate in sere, spatii verzi, parcuri si gradini zoologice - cod 0141.
• hoteluri si alte facilitati de cazare - diviziunea 55 (tabere organizate de Ministerul Tineretului si Sportului direct sau prin unitatile din subordinea acestuia);
• activitati ale bazelor sportive - diviziunea 9311;
• activitati ale cluburilor sportive - diviziunea 9312.

De retinut este ca activitatile de manipulare de marfuri si cele de curatenie si intretinere pot fi facute doar in domeniile enumerate mai sus.
Important! Angajatorii care folosesc zilierii pentru alte activitati in afara de cele prevazute de lege pot fi amendati cu sume cuprinse intre 10.000 si 20.000 de lei.

sursa :www.avocatnet.ro

ICCJ: Amenda pentru soferii care nu au rovinieta si sunt depistati cu camerele video este nula daca procesul-verbal nu este semnat

Procesul-verbal de contraventie, pe care-l primesc soferii care circula fara rovinieta si sunt depistati de camerele video, trebuie sa fie semnat de agentul constatator, in caz contrar acesta fiind nul, a decis recent Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).

Soferii care circula pe reteaua de drumuri nationale a Romaniei fara sa detina o rovinieta valabila pot fi amendati de catre autoritati inclusiv dupa ce acestia sunt depistati cu ajutorul unor camere video fixe/mobile special amplasate in acest scop.
Intr-o astfel de situatie, procesul-verbal de contraventie care este trimis soferului prin posta trebuie sa fie semnat de catre agentul constatator. In caz contrar, procesul-verbal este nul. Asa a stabilit ICCJ prin Decizia nr. 6/2015, ce urmeaza sa apara in Monitorul Oficial.

"Admite recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca: In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (...), raportate la dispozitiile art. 4 pct. 1-4 si art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica (...), procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art. 8 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania (...), incheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 si alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator", este precizat intr-un comunicat de pe site-ul ICCJ.

In prezent, Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor stabileste deja ca lipsa semnaturii agentului constatator este un motiv pentru care procesul-verbal de contraventie devine nul, insa decizia judecatorilor are in vedere strict situatia in care acesta este intocmit de personalul CNADNR dupa depistarea soferilor cu ajutorul camerelor video.
Decizia ICCJ a fost data luni si va deveni obligatorie pentru instantele judecatoresti de la momentul aparitiei in Monitor.
Rovinieta ofera utilizatorilor de autovehicule dreptul de a circula, pe o perioada de timp determinata, pe reteaua de drumuri nationale a Romaniei. Soferii de autoturisme care nu platesc rovinieta pot fi amendati cu sume cuprinse intre 250 si 500 de lei, insa, in functie de categoria autovehiculului, cuantumul poate ajunge chiar la 4500 de lei.

Soferii care au contestat in instanta amenda si au pierdut nu pot sa-si recupereze banii

Pentru a se asigura ca decizia ICCJ este inteleasa corect de catre soferi, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a tinut sa atentioneze ca aceasta nu produce efecte in cazul proceselor finalizate.
"CNADNR considera ca opiniile aparute in presa potrivit carora cei care au platit amenzile isi pot recupera banii nu corespund adevarului si sunt contrare prevederilor legale. In consecinta, acest recurs in interesul legii nu produce niciun efect juridic asupra proceselor finalizate in care au fost epuizate toate caile de atac (fond si recurs) ce au avut ca obiect contestarea proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiei (pentru lipsa rovinietei - n.r.). Acest recurs in interesul legii nu produce efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Recursul in interesul legii nu este LEGE, ci are doar menirea sa orienteze in aceeasi directie practica instantelor judecatoresti. Prin urmare, aplicarea unitara a legii pentru trecut se subordoneaza puterii lucrului judecat, in interesul conservarii stabilitatii raporturilor juridice", scrie in comunicatul de presa transmis astazi de sursa citata.
Cu toate ca decizia Curtii va deveni obligatorie pentru instante de la momentul publicarii in Monitorul Oficial, aceasta poate fi invocata si in procesele care se afla in desfasurare in prezent.
"Decizia ICCJ va fi motivata si se va publica in Monitorul Oficial, moment de la care devine obligatorie pentru instantele judecatoresti. Cu toate acestea, ea poate fi invocata si in cadrul proceselor ce se afla pe rol in prezent", mai scriu reprezentantii CNADNR.
Institutia a precizat, totodata, ca va tine cont de argumentele judecatorilor si va lua masurile necesare pentru ca soferii sa fie amendati in mod legal pentru lipsa rovinietei valabile.

sursa www.avocatnet.ro

Din 1 martie, comerciantii vor fi obligati sa atentioneze clientii ca pot pleca fara sa plateasca, daca nu primesc bon fiscal

Comerciantii ar putea fi obligati din 1 martie sa afiseze, langa casele de marcat, un anunt prin care sa-i atentioneze pe clienti ca au dreptul sa beneficize de produsul cumparat fara sa-l plateasca, in cazul in care nu primesc bon fiscal. De asemenea, anuntul va contine si numarul Telverde pe care il vor putea apela consumatorii pentru a reclama magazinele care nu le emit bon fiscal. Modelul anuntului este cuprins intr-un proiect de ordin, lansat vineri in dezbatere publica de Ministerul Finantelor.

Conform unui proiect de ordin, publicat vineri de Ministerul Finantelor pe pagina sa de internet, incepand din 1 martie, comerciantii ar putea fi obligati sa afiseze langa casele de marcat un anunt de atentionare a clientilor prin care sa-i informeze ca, in cazul in care nu primesc bon fiscal, pot sa pastreze produsul cumparat fara sa-l plateasca.
In cazul restaurantelor, barurilor, discotecilor si cluburilor, anuntul urmeaza sa figureze pe prima pagina a meniurilor sau ar putea fi afisat prin alte mijloace, astfel incat, la fiecare masa destinata clientilor, acestia sa aiba permanent posibilitatea de a citi anuntul de atentionare, se arata in proiectul de ordin.
In plus, anuntul va contine si numarul de telefon Telverde 0800.800.085 al Ministerului Finantelor, pe care consumatorii il vor putea apela gratuit pentru a semnala situatiile in care magazinele nu emit bonuri fiscale.
Modelul anuntului propus de Ministerul Finantelor (pe care il puteti consulta mai jos) va putea fi descarcat de pe site-ul institutiei, insa dupa ce proiectul de ordin va intra in vigoare.

Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a anuntat inca de saptamana trecuta, conform Mediafax, ca din 1 martie magazinele vor avea obligatia sa detina la vedere un afis informativ cu un numar de telefon la care cumparatorii pot reclama situatiile in care nu este emis un bon fiscal pentru produsul achizitionat.
"Autoritatile vor pune la dispozitie un Telverde la care veti suna. La acel Telverde va raspunde o persoana sau un reprezentant care va va directiona mai departe. O echipa a ANAF care ori atunci, ori cand timpul ii va permite, va va lua toate datele de contact, deja are ziua si ora. Daca magazinul de unde va cumparati o pereche de pantofi de 300 de lei, de exemplu, va avea emis inainte de data si ora la care sunati un bon fiscal de 300 de lei, atunci va avea o problema", a declarat recent ministrul Finantelor, Darius Valcov, citat de agentia de presa.
Oficialul a adaugat atunci ca numarul de telefon si modelul afisului care va fi prezentat in magazine sunt deja stabilite prin ordin de ministru, document care a fost lansat vineri in dezbatere publica.
Proiectul de act normativ al MFP vine in contextul in care OG nr. 10/2015 a modificat OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale si a stabilit ca daca operatorii economici refuza emiterea si inmanarea bonului fiscal clientului, atunci acesta are dreptul din 1 martie 2015 de a beneficia de bunul achizitionat sau de serviciul prestat fara plata contravalorii acestuia.
Referitor la acest aspect, Nadia Oanea, Senior Manager, Head of Tax in cadrul Baker Tilly Klitou, a declarat pentru AvocatNet.ro ca este un risc evident pentru operatorii economici de a nu emite bonuri fiscale.
"Totusi, consideram ca in practica va fi o decizie extrem de sensibila pe care clientul trebuie sa o ia, daca doreste sa se prevaleze de acest drept pe care noile prevederi legale i le confera sau totusi va plati pretul bunului/serviciului achizitionat", a continut specialistul.
Mai mult decat atat, acelasi document prevede ca operatorii economici sunt obligati sa afiseze la loc vizibil un anunt detaliat de atentionare a clientilor cu privire la acest drept al cumparatorilor. Pentru a pune in practica aceasta dispozitie, MFP a lansat recent in dezbatere publica proiectul de ordin mentionat anterior prin care a stabilit modelul anuntului pe care urmeaza sa il afiseze comerciantii.
Va reamintim ca prima extragere a Loteriei bonurilor fiscale va avea loc pe 13 aprilie, adica a doua zi de Paste. La aceasta extragere vor participa bonurile emise in intervalul calendaristic cuprins intre data de 2 februarie si data de 28 martie 2015, dupa cum s-a stabilit prin Ordinul MFP 106/2015.
Conform ministrului Finantelor, ANAF va verifica validitatea bonurilor castigatoare la loteria fiscala la sediul firmelor emitente, ocazie cu care va efectua si un control al activitatii firmelor respective.
Fondul de premiere alocat extragerii care se va desfasura a doua zi de Paste este de un milion de lei.

sursa www.avocatnet.ro