Profesionalismul, respectul reciproc
si atitudinea “altruista“ fata de cetateanul aflat in fata unui
conflict, sunt caracteristicile minime pentru o buna functionare a
relatiei mediator-avocat, relatie uneori tensionata, datorata unei
insuficiente si inca prea putin clar exprimate in cadrul legilor care
reglementeaza, mai ales, momentul intersectarii pe piata conflictelor a
celor doua profesii liberale.
Mediatorul, prin prezenta lui relativ recenta la “bursa litigiilor”,
pare sa ameninte interesele financiare ale avocatului, atunci cand isi
fructifica avantajele conferite de lege, pentru a propune cetateanului,
adoptarea unei alte solutii decat cea clasica a procesului, in vederea
solutionarii litigiului in care este sau urmeaza a fi implicat. Mai
mult, chiar si atunci cand procesul este in desfasurare, Institutia
Medierii poate fi accesata de justitiabili ca modalitate de solutionare a
procesului. In ambele situatii, forta medierii, sustinuta de avantajele
si caracteristicile ei, pare sa convinga cetateanul-justitiabil sa se
indrepte spre mediator pentru a transa, negocia sau solutiona
diferendul.
Prioritate de grad zero: interesul clientului
Aceasta situatie nu este privita, momentan, cu ochi buni de avocat,
care isi vede in acest fel ciopartit venitul financiar, prin pierderea
clientului, care va prefera medierea, acolo unde rolul lui este mult mai
mic sau inexistent, in detrimentul procesului de judecata, unde,
evident, joaca rolul central, controland aproape in totalitate
beneficiile financiare obtinute in urma muncii prestate.
Asa par sa stea lucrurile la prima vedere, insa, daca ne aplecam
asupra problemei, cu siguranta vom identifica modalitati si solutii
capabile sa multumeasca mai ales clientul, in beneficiul si interesul
caruia trebuie sa lucreze ambii profesionisti, precum si satisfactiile
profesionale si nevoile financiare atat ale mediatorului cat si ale
avocatului.
Conform cutumei, inca nealterate, din societatea romaneasca, avocatul
va fi prima persoana careia cetateanul i se va adresa atunci cand va
avea de gand sa inceapa un proces in instantele de judecata. Avocatul il
asculta, acorda consultanta juridica, incasand onorariul stabilit, iar
daca este cazul, incheie cu clientul sau un contract de reprezentare
juridica stabilind un alt onorariu, necesar deschiderii si sustinerii
procesului in instanta.
Din punct de vedere juridic, in acest moment, are loc nasterea unui
contract de mandat cu reprezentare, avocatul asumandu-si doar obligatii
de diligenta, nu si de rezultat – vezi art. 2009 si urmatoarele din
Codul Civil. Ce inseamna acest lucru? Clientul, imputerniceste avocatul
sa-l reprezinte in instanta iar avocatul sa depuna toate eforturile si
priceperea profesionala pe care o stapaneste pentru a satisface nevoile
si interesele clientului. In consecinta, avocatul nu raspunde de
rezultatul procesului, evident, cel mai rau caz fiind cel in care
clientul “pierde” procesul.
Un avocat dedicat profesiei lui si in functie de complexitatea
cazului, poate apela la un mediator si impreuna cu acesta alaturi de
client, sa analizeze posibilitatea solutionarii conflictului pe cale
medierii. Daca acest lucru este posibil atat din punct de vedere juridic
cat si faptic, mediatorul va intra in rolul sau si va incerca
solutionarea spetei, repet, cu toate partile implicate prezente.
Toata lumea are de castigat
Nimeni nu pierde nimic, ba mai mult, toata lumea are de castigat, indiferent de rezultatul medierii.
In cazul succesului medierii, avocatul si-a incasat onorariul si a
depus toate diligentele pentru satisfacerea nevoilor si intereselor
clientului> partile, potential implicate intr-un viitor proces, au
ajuns la o intelegere capabila sa stinga conflictul inainte de a se
prezenta la proces, iar mediatorul va incasa onorariul pentru munca
prestata, direct de la partile implicate in mediere. Sigur, se poate
socoti in acest caz ca se va ingreuna sarcina financiara a clientului,
care desi a achitat onorariul avocatului, mai trebuie sa achite si
onorariul mediatorului. :i acest aspect este cu usurinta rezolvabil daca
este tratat cu responsabilitate si realism atat de mediator cat si de
avocat, in sensul ca avocatul fiecarei parti, neavand de sustinut un
proces in instanta, poate ceda mediatorului o parte din onorariul
incasat. Variantele rezolvarii financiare pot fi diverse, importanta
fiind doar atitudinea cu care este tratat presupul conflict de natura
financiara dintre mediator si avocat.
:i in cazul in care medierea nu poate fi realizata sau se soldeaza
din diferite motive cu un esec, toate partile vor puncta favorabil in
dreptul lor, in sensul ca avocatul si mediatorul vor fi multumiti de
exercitarea in mod impecabil a profesiei pe care o reprezinta, iar
clientul va sesiza acest lucru, apreciind favorabil posibilitatea ca in
viitor sa apeleze la serviciile unui avocat sau a unui mediator care a
dovedit ca urmareste in primul rand nevoile sale, in calitate de client.
Mai mult, clientul va dezvolta cu avocat sau, o relatie de incredere
mult mai buna pe parcursul procesul care urmeaza.
Mediatorii pot colabora foarte bine cu avocatii
In ultimii ani, Institutia Medierii a fost intens mediatizata cu
ajutorul tuturor mijloacelor de comunicare in masa, astfel incat un
numar foarte mare de potentiali justitiabili au luat act de existenta
ei. Cu pasi inceti dar siguri, optica cetatenilor cu privire la
traditionala modalitate de rezolvare a conflictelor – numesc aici,
procesul – , se “metamorfozeaza“ , astfel incat, daca la inceput veneau
in biroul mediatorului mai mult din curiozitate, acum sunt obligati de
prevederile legale in vigoare, in calitate de viitori potentiali
reclamanti intr-un proces, sa se informeze si sa ia in considerare
posibilitatea stingerii conflictului, apeland la Institutia Medierii.
Sigur, decizia le apartine in totalitate, iar vocile vadit tendentioase
care reclama aspectul descris mai sus ca constituind o ingradire a
dreptului de acces la justitie sunt ori partidice, ori insuficient
informate. Cu toate acestea, in acest moment, ei, clientii, sunt cei
care cantaresc cu atentie posibilitatile pe care le au, respectiv
modalitatea cea mai avantajoasa pe care o vor folosi, in momentul in
care decid sa abordeze litigiul.
Intalnim deseori, situatia in care, partea care este prezenta in
cadrul sedintei de mediere, doreste sa-si formeze o parere cat mai
apropiata de realitate in cazul inceperii procesului in instanta. Acest
lucru, nefiind la indemana mediatorului datorita incompatibilitatii
profesionale, va face apel la prezenta unui avocat, care sa-si exprime,
in mod avizat opinia.
:i in aceasta situatie, toata lumea are, din nou, de castigat.
Mediatorul, cunoscand mai multi avocati, va pute pune la dispozitia
clientului, o baza de date de unde acesta va putea alege, in functie de
specializarea avocatului care sa se plieze pe speta in cauza. Daca
solutia medierii , ca modalitate de rezolvare a spetei, nu va putea
stisface nevoile si interesele clientului, acesta va putea, in mod
logic, merge in fata judecatorului, alaturi de avocatul cunoscut in
cadrul sedintei de mediere.
Nu ma voi opri niciodata din a arata clientilor dar si colegilor din
piata conflictelor, ca ideea de competetie este cea care determina in
mod neindoios plus valoarea in dreptul fiecarui actor care joaca un rol
determinant inca de la geneza conflictului.
sursa : http://mediatorbaiamare.wordpress.com
duminică, 30 martie 2014
MEDIEREA PENALA SI EFECTELE EI – 37 infractiuni pot primi N.U.P. pentru infractor, apeland la Mediator si bunavointa victimei
Intrarea in vigoare a noilor coduri penale aliniaza Romania in randul
statelor occidentale, acolo unde viziunea asupra infractiunilor
“minore” capata noi intelesuri, in sensul realizarii justitiei
restaurative, dand posibilitatea atat victimei cat si infractorului sa
ajunga la o intelegere, cu respectarea anumitor conditii legale. In
acest fel, actul infaptuirii justitiei, lasa victimei mai mult loc de
miscare si actiune bipolara, asezandu-o la un nivel central, iar puterea
de decizie a acesteia fiind strans legata de interesul si nevoile
imediate.
Medierea poate da N.U.P. la 37 de infractiuni
Noile coduri penale incurajeaza si prevad posibilitatea apelarii la Institutia Medierii, in vederea stingerii conflictului, iar existenta Acordului de Mediere poate reprezenta o solutie partiala sau totala, functie de infractiunea savarsita.
Astfel, un numar de 30 infractiuni prevazute de Noul Cod Penal si alte 7 infractiuni prevazute de legile speciale, pot fi solutionate cu succes apeland la un mediator. Aceste infractiuni sunt conditionate pentru inceperea urmaririi lor, de existenta in prealabil a cererii formulate de victima si/sau prevad posibilitatea impacarii victimei cu faptuitorul, caz in care se inlatura caracterul penal al faptei.
Infractiunile cele mai des intalnite din aceasta categorie sunt lovirea si alte violente, vatamarea corporala, violarea de domiciliu, violul si seductia, furtul la plangere prealabila, abandonul de familie, purtarea abuziva, distrugerea in forma simpla, calomnia, amenintarea, s.a.m.d.
Pentru aceste tipuri de infractiuni, Institutia Medierii poate constitui o solutie integrala, in sensul ca da posibilitatea victimei si infractorului de a negocia si transa ei insisi, in totalitate, toate aspectele directe si colaterale ale faptei, fara a implica organele de cercetare penala sau organele judecatoresti sau, daca acestea au fost sesizate, existenta unei intelegeri obtinute prin mediere, determina in mod automat retragerea si neimplicarea lor, in orice faza de desfasurare s-ar afla, inclusiv in faza procesului de judecata, pana la pronuntarea sentintei.
Acordul de Mediere – circumstanta atenuanta prin reducerea pedepsei cu 1/3
In cazul savarsirii oricarei infractiuni ce reclama si existenta unei victime, incheierea unui Acord de Mediere, poate influenta hotararea judecatoreasca cu privire la individualizarea pedepsei. Altfel spus, atunci cand in urma savarsirii unei infractiuni exista si un litigiu de natura civila, adica un alt proces dedus celui penal, realizarea Acordului de Mediere intre victima si infractor pentru acest proces sau aspect civil, va conduce la acordarea circumstantelor atenuante pe parcursul desfasurarii procesului penal.
Deasemenea, in cazul condamnarii cu executare in regim penitenciar a infractorului, instanta va lua act de Acordul de Mediere dintre victima si infractor, si va reduce in mod obligatoriu pedeapsa cu 1/3.
Medierea penala te poate scapa de inchisoare
Intelegerea partilor poate determina instanta de judecata, in anumite situatii, sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei sau chiar renuntarea aplicarii pedepsei.
Cum practica judiciara este inexistenta, asteptam sa constatam in ce masura si sub ce forma interpretativa noile prevederi legale vor fi aplicate de instantele de judecata dar si in ce grad de uzura vor fi folosite de catre justitiabili.
Victima controleaza totul
Filosofia Justitiei Restaurative si posibilitatile legislative concrete care urmaresc aplicarea ei, da posibilitatea victimei de a incepe, intrerupe, continua sau atenua procesul penal si finalitatea acestuia.
Nimeni nu obliga victima sa renunte la formularea acuzatiilor. Deasemenea, victima nu este obligata sa initieze procedura medierii, iar daca aceasta a fost declansata de prezumtivul faptuitor, victima nu are obligatia legala de a-i da curs. Tot astfel, in cazul in care victima nu doreste prezenta in aceeasi incapere cu infractorul, in cadrul sedintei de mediere, dar totusi doreste sa auda ce are de spus acesta, are posibilitatea de a delega o alta persoana care sa-i substitue din punct de vedere legal prezenta. Aceasta persoana poate fi o ruda, un prieten apropiat sau un aparator calificat.
Durata declansarii procedurii medierii penale nu poate depasi 3 luni si poate fi initiata in orice moment al cercetarii penale sau al desfasurarii procesului de judecata.
Nu putem sa nu remarcam ca desi toate aceste aspecte juridice sunt “in favoarea” presupusului infractor, ele nu vor putea fi folosite fara concursul victimei. Exista o mare probabilitate ca acest concurs sa poata fi tradus, in anumite situatii, in importante sume de bani, dar cum resursele Institutiei Medierii sunt inepuizabile si non-conformiste, pot fi gasite solutii capabile sa satisfaca nevoile si cerintele concrete si imediate ale partilor, care nu au neaparat corespondenta la nivel material.
sursa : mediatorbaiamare.wordpress.com
Medierea poate da N.U.P. la 37 de infractiuni
Noile coduri penale incurajeaza si prevad posibilitatea apelarii la Institutia Medierii, in vederea stingerii conflictului, iar existenta Acordului de Mediere poate reprezenta o solutie partiala sau totala, functie de infractiunea savarsita.
Astfel, un numar de 30 infractiuni prevazute de Noul Cod Penal si alte 7 infractiuni prevazute de legile speciale, pot fi solutionate cu succes apeland la un mediator. Aceste infractiuni sunt conditionate pentru inceperea urmaririi lor, de existenta in prealabil a cererii formulate de victima si/sau prevad posibilitatea impacarii victimei cu faptuitorul, caz in care se inlatura caracterul penal al faptei.
Infractiunile cele mai des intalnite din aceasta categorie sunt lovirea si alte violente, vatamarea corporala, violarea de domiciliu, violul si seductia, furtul la plangere prealabila, abandonul de familie, purtarea abuziva, distrugerea in forma simpla, calomnia, amenintarea, s.a.m.d.
Pentru aceste tipuri de infractiuni, Institutia Medierii poate constitui o solutie integrala, in sensul ca da posibilitatea victimei si infractorului de a negocia si transa ei insisi, in totalitate, toate aspectele directe si colaterale ale faptei, fara a implica organele de cercetare penala sau organele judecatoresti sau, daca acestea au fost sesizate, existenta unei intelegeri obtinute prin mediere, determina in mod automat retragerea si neimplicarea lor, in orice faza de desfasurare s-ar afla, inclusiv in faza procesului de judecata, pana la pronuntarea sentintei.
Acordul de Mediere – circumstanta atenuanta prin reducerea pedepsei cu 1/3
In cazul savarsirii oricarei infractiuni ce reclama si existenta unei victime, incheierea unui Acord de Mediere, poate influenta hotararea judecatoreasca cu privire la individualizarea pedepsei. Altfel spus, atunci cand in urma savarsirii unei infractiuni exista si un litigiu de natura civila, adica un alt proces dedus celui penal, realizarea Acordului de Mediere intre victima si infractor pentru acest proces sau aspect civil, va conduce la acordarea circumstantelor atenuante pe parcursul desfasurarii procesului penal.
Deasemenea, in cazul condamnarii cu executare in regim penitenciar a infractorului, instanta va lua act de Acordul de Mediere dintre victima si infractor, si va reduce in mod obligatoriu pedeapsa cu 1/3.
Medierea penala te poate scapa de inchisoare
Intelegerea partilor poate determina instanta de judecata, in anumite situatii, sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei sau chiar renuntarea aplicarii pedepsei.
Cum practica judiciara este inexistenta, asteptam sa constatam in ce masura si sub ce forma interpretativa noile prevederi legale vor fi aplicate de instantele de judecata dar si in ce grad de uzura vor fi folosite de catre justitiabili.
Victima controleaza totul
Filosofia Justitiei Restaurative si posibilitatile legislative concrete care urmaresc aplicarea ei, da posibilitatea victimei de a incepe, intrerupe, continua sau atenua procesul penal si finalitatea acestuia.
Nimeni nu obliga victima sa renunte la formularea acuzatiilor. Deasemenea, victima nu este obligata sa initieze procedura medierii, iar daca aceasta a fost declansata de prezumtivul faptuitor, victima nu are obligatia legala de a-i da curs. Tot astfel, in cazul in care victima nu doreste prezenta in aceeasi incapere cu infractorul, in cadrul sedintei de mediere, dar totusi doreste sa auda ce are de spus acesta, are posibilitatea de a delega o alta persoana care sa-i substitue din punct de vedere legal prezenta. Aceasta persoana poate fi o ruda, un prieten apropiat sau un aparator calificat.
Durata declansarii procedurii medierii penale nu poate depasi 3 luni si poate fi initiata in orice moment al cercetarii penale sau al desfasurarii procesului de judecata.
Nu putem sa nu remarcam ca desi toate aceste aspecte juridice sunt “in favoarea” presupusului infractor, ele nu vor putea fi folosite fara concursul victimei. Exista o mare probabilitate ca acest concurs sa poata fi tradus, in anumite situatii, in importante sume de bani, dar cum resursele Institutiei Medierii sunt inepuizabile si non-conformiste, pot fi gasite solutii capabile sa satisfaca nevoile si cerintele concrete si imediate ale partilor, care nu au neaparat corespondenta la nivel material.
sursa : mediatorbaiamare.wordpress.com
30 de infractiuni care pot fi solutionate prin Institutia Medierii – VICTIMA SI MEDIATORUL TE POT SALVA DE LA INCHISOARE
Cu pasi inceti dar siguri, Noul Cod Penal isi face loc in constiinta
tumultoasei noastre societati, punand la dispozitia membrilor pe care ii
guverneaza sub aspectul delimitarilor legale, posibilitati concrete
prin care prezumtivii faptuitori ai unor anumite infractiuni sa aiba
sansa acoperirii prejudiciilor cauzate si, totodata, posibilitatea
constientizarii si asumarii faptelor reprobabile.
30 de infractiuni pentru care poti sa nu faci inchisoare
Pentru un numar de 30 de infractiuni prevazute in Noul Cod Penal, legiuitorul a stabilit posibilitatea ca infractorul, in anumite conditii si cu acordul victimei, sa poata prin actiunile pe care le va intreprinde sa nu ajunga la inchisoare.
Aceste infractiuni sunt puse in cercetare doar la plangerea prealabila a victimei sau daca are loc impacarea partilor, adica a victimei cu infractorul, urmarirea penala inceteaza.
Institutia Medierii joaca un rol central in aceasta ecuatie punandu-se la dispozitia partilor pentru a solutiona conflictul de natura penala.
Ratiunea interpolarii mediatorului, ca un agent temporar cu rol obturant, intre victima si faptuitor pe de o parte si organele de urmarire si cercetare penala, pe de alta parte, consta in aceea ca, din variate motive si necuprinse imprejurari, partilor sa le convina o solutie extrajudiciara de stingere a conflictului in detrimentul uneia punitive, eventual concretizata intr-o condamnare cu regim privativ de libertate.
Sed lex:Spalarea pacatelor si liberul arbitru pentru fiul ratacitor
Nevoia guvernarii legii intr-o societate este o necesitate care nu poate fi pusa la indoiala. Cu toate acestea, legea nu poate decide impotriva interesului legitim a celor pe care ii guverneaza, iar libertatea alegerii solutiei si a modului de actiune este o donatie de provenienta divina. :i tocmai in acest moment intelepciunea legiuitorului vine sa acorde o libertate de miscare decizionala si temporara, creand posibilitatea legala ca victima si faptuitorul sa actioneze conform propriilor nevoi si interese. ~n acest fel se creeaza ambientul legal necesar infaptuirii justitiei restaurative.
Enumeram mai jos, infractiunile pretabile medierii, asa cum au fost cuprinse in numerotarea Noului Cod Penal, amintind justitiabililor ca, Institutia Medierii este utila in orice infractiune comisa, atat timp cat exista parte vatamata si o latura civila (adica partea vatamata pretinde faptuitorului diverse daune materiale sau morale). Alegem sa prezentam partial si textul legal, doar pentru acele fapte care sunt nou-incriminate de Codul Penal intrat in vigoare la 1 februarie 2014.
Art. 193. Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice
(1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a carei gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile
Art. 196. Vatamarea corporala din culpa
Art. 199. Violenta in familie
Art. 206. – Amenintarea
Art. 208. – Hartuirea
Fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane
Art. 218. – Violul
Art. 219. – Agresiunea sexuala
Actul de natura sexuala, altul decat cele prevazute in art. 218, cu o persoana, savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa ori profitand de aceasta stare
Art. 223. – Hartuirea sexuala
Art. 224. – Violarea de domiciliu
Art. 225. – Violarea sediului profesional
(1) Patrunderea fara drept, in orice mod, in oricare dintre sediile unde o persoana juridica sau fizica isi desfasoara activitatea profesionala ori refuzul de a le parasi la cererea persoanei indreptatite se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) In cazul in care fapta este savarsita de o persoana inarmata, in timpul noptii ori prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Art. 226. – Violarea vietii private
(1) Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevazute in alin. (1), catre o alta persoana sau catre public
Art. 227. – Divulgarea secretului profesional
Art. 231. – Pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila
Art. 238. – Abuzul de incredere
Art. 239. – Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor
(1) Fapta debitorului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.
Art. 240. – Bancruta simpla
Art. 241. – Bancruta frauduloasa
Art. 242. – Gestiunea frauduloasa
Art. 243. – Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
Art. 244. – Inselaciunea
Art. 245. – Inselaciunea privind asigurarile
(1) Distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, ascunderea sau instrainarea unui bun asigurat impotriva distrugerii, degradarii, uzurii, pierderii sau furtului, in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurata
Art. 253. – Distrugerea
Art. 256. – Tulburarea de posesie
Art. 274. – Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
Savarsirea unei infractiuni impotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, pe motiv ca a sesizat organele de urmarire penala, a dat declaratii ori a prezentat probe intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura dintre cele prevazute in art. 273
Art. 284. – Asistenta si reprezentarea neloiala
(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in intelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceeasi cauza, in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza intelegerea frauduloasa dintre avocat sau reprezentantul unei persoane si un tert interesat de solutia ce se va pronunta in cauza, in scopul vatamarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
Art. 287. – Nerespectarea hotararilor judecatoresti
Art. 302. – Violarea secretului corespondentei
Art. 378. – Abandonul de familie
Art. 379. – Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului
Art. 381. – Impiedicarea exercitarii libertatii religioase
sursa : mediatorbaiamare.wordpress.com
30 de infractiuni pentru care poti sa nu faci inchisoare
Pentru un numar de 30 de infractiuni prevazute in Noul Cod Penal, legiuitorul a stabilit posibilitatea ca infractorul, in anumite conditii si cu acordul victimei, sa poata prin actiunile pe care le va intreprinde sa nu ajunga la inchisoare.
Aceste infractiuni sunt puse in cercetare doar la plangerea prealabila a victimei sau daca are loc impacarea partilor, adica a victimei cu infractorul, urmarirea penala inceteaza.
Institutia Medierii joaca un rol central in aceasta ecuatie punandu-se la dispozitia partilor pentru a solutiona conflictul de natura penala.
Ratiunea interpolarii mediatorului, ca un agent temporar cu rol obturant, intre victima si faptuitor pe de o parte si organele de urmarire si cercetare penala, pe de alta parte, consta in aceea ca, din variate motive si necuprinse imprejurari, partilor sa le convina o solutie extrajudiciara de stingere a conflictului in detrimentul uneia punitive, eventual concretizata intr-o condamnare cu regim privativ de libertate.
Sed lex:Spalarea pacatelor si liberul arbitru pentru fiul ratacitor
Nevoia guvernarii legii intr-o societate este o necesitate care nu poate fi pusa la indoiala. Cu toate acestea, legea nu poate decide impotriva interesului legitim a celor pe care ii guverneaza, iar libertatea alegerii solutiei si a modului de actiune este o donatie de provenienta divina. :i tocmai in acest moment intelepciunea legiuitorului vine sa acorde o libertate de miscare decizionala si temporara, creand posibilitatea legala ca victima si faptuitorul sa actioneze conform propriilor nevoi si interese. ~n acest fel se creeaza ambientul legal necesar infaptuirii justitiei restaurative.
Enumeram mai jos, infractiunile pretabile medierii, asa cum au fost cuprinse in numerotarea Noului Cod Penal, amintind justitiabililor ca, Institutia Medierii este utila in orice infractiune comisa, atat timp cat exista parte vatamata si o latura civila (adica partea vatamata pretinde faptuitorului diverse daune materiale sau morale). Alegem sa prezentam partial si textul legal, doar pentru acele fapte care sunt nou-incriminate de Codul Penal intrat in vigoare la 1 februarie 2014.
Art. 193. Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice
(1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a carei gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile
Art. 196. Vatamarea corporala din culpa
Art. 199. Violenta in familie
Art. 206. – Amenintarea
Art. 208. – Hartuirea
Fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane
Art. 218. – Violul
Art. 219. – Agresiunea sexuala
Actul de natura sexuala, altul decat cele prevazute in art. 218, cu o persoana, savarsit prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa ori profitand de aceasta stare
Art. 223. – Hartuirea sexuala
Art. 224. – Violarea de domiciliu
Art. 225. – Violarea sediului profesional
(1) Patrunderea fara drept, in orice mod, in oricare dintre sediile unde o persoana juridica sau fizica isi desfasoara activitatea profesionala ori refuzul de a le parasi la cererea persoanei indreptatite se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) In cazul in care fapta este savarsita de o persoana inarmata, in timpul noptii ori prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Art. 226. – Violarea vietii private
(1) Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevazute in alin. (1), catre o alta persoana sau catre public
Art. 227. – Divulgarea secretului profesional
Art. 231. – Pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila
Art. 238. – Abuzul de incredere
Art. 239. – Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor
(1) Fapta debitorului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.
Art. 240. – Bancruta simpla
Art. 241. – Bancruta frauduloasa
Art. 242. – Gestiunea frauduloasa
Art. 243. – Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
Art. 244. – Inselaciunea
Art. 245. – Inselaciunea privind asigurarile
(1) Distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, ascunderea sau instrainarea unui bun asigurat impotriva distrugerii, degradarii, uzurii, pierderii sau furtului, in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurata
Art. 253. – Distrugerea
Art. 256. – Tulburarea de posesie
Art. 274. – Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
Savarsirea unei infractiuni impotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, pe motiv ca a sesizat organele de urmarire penala, a dat declaratii ori a prezentat probe intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura dintre cele prevazute in art. 273
Art. 284. – Asistenta si reprezentarea neloiala
(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in intelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceeasi cauza, in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza intelegerea frauduloasa dintre avocat sau reprezentantul unei persoane si un tert interesat de solutia ce se va pronunta in cauza, in scopul vatamarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
Art. 287. – Nerespectarea hotararilor judecatoresti
Art. 302. – Violarea secretului corespondentei
Art. 378. – Abandonul de familie
Art. 379. – Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului
Art. 381. – Impiedicarea exercitarii libertatii religioase
sursa : mediatorbaiamare.wordpress.com
REZILIEREA CONTRACTULUI DE TELEFONIE MOBILA – APELATI INSTITUTIA MEDIERII
Primul lucru pe care il faceti in
situatia in care doriti sa reziliati contractul de telefonie mobila, si
asta pe fondul mai multor nemutumiri acumulate privind serviciile care
va sunt oferite raportate la banii pe care ii dati, este sa sunati
departamentul “contracte” al operatorului dumneavoatra.
Sigur, acesta va va cere sa va declinati identitatea si va va pune o serie de intrebari legate de nemultumirile pe care le aveti. Puteti sa-i insirati verzi si uscate pentru ca, in cele din urma, veti primi informatii referitoare la cati de multi bani aveti sa platiti in situatia in care alegeti sa intrerupeti contractul.
Nu trebuie sa fiti neaparat impresionati la auzul unor astfel de sume pentru ca, desi acestea sunt cuprinse in contractul semnat, ele nu constitue neaparat si o obligatie de plata in cazul intreruperii contractului.
Deasemenea, nu trebuie sa va descurajeze faptul ca acele 30-40 de pagini pe care le-ati semnat cu ocazia incheierii contractului sunt concepute poate de sute de juristi si avocati, numai cu scopul de a tine captiv clientul, fara a-i da posibilitatea sa renunte la contract decat ca penalizari uriase. Dimpotriva, trebuie sa va mobilizati si, alaturi de un specialist, sa cautati si sa identificati portitele legale care va vor “elibera” de corvoada achitarii lunare a abonamentului si de amenintarea unei plati suplimentare consistente.
Stiu ca sunt inregistrat dar nu si notat
Stiati ca operatorul care se afla la celalalt capat de linie noteaza in linii mari toate problemele si solicitarile care i le comunicati, inclusiv gradul dumneavoastra de informare asupra termenilor si conditiilor cuprinse in contract. operatorul contactat initial nu are nici o puterede decizie referitoare la dorintele si nemultumirile transmise, insa va trimite pe scara ierarhica toate informatiile culese, clasificand gradul de interventie ulterioara, in functie de vehementa si flexibilitatea cu care ati comunicat. Potrivit schemei organizationale veti fi contactat, dupa un anumit timp, de o persoana abilitata nu sa va satisfaca cererile ci sa ia pulsul starii de fapt actuale si sa va reaminteasca, de data aceasta folosind un limbaj mult mai elevat si, eventual, specializat, aceleasi informatii pe care le-ati obtinut in prima convorbire.
Clauzele abuzive din contractul de telefonie mobila pot duce la rezilierea inainte de termen a contractului
Dupa o vasta experienta cu consumatorii, firmele de telefonie mobila, au eliminat sau au mascat eventualele clauze abuzive din contract.
Cu toate acestea, pe baza studierii proceselor intentate companiilor de telefonie mobila, trebuie verificate cu atentie prezenta anumitor aspecte din contractul dumneavoastra care pot fi interpretate sau pot chiar constitui clauze abuzive.
Prima si cea mai importanta clauza abuziva poate fi invocata ca fiind imposibilitatea de a interveni, inainte de semnarea contractului, prin negocierea anumitor termeni si conditii cuprinse in acesta.
Prelungirea automata a contractului, prin modalitatea obtinerii unui accept telefonic in urma unei convorbiri sumare, este deasemenea o clauza abuziva.
Sumele cerute ca despagubire in cazul rezilierii unilaterale a contractului pot fi invocate ca fiind disproportionat de mari comparativ cu pagubele invocate de comerciant si pot reclama prezenta clauzei abuzive.
Deasemena, obligativitatea unei plati in avans a abonamentului sau constituirea unei garantii din care sa se scada costul abonamentului sau a convorbirilor telefonice ori a altor servicii de-a lungul perioadei contractuale, pot fi interpretate ca fiind clauze abuzive.
Cartela, mai buna ca abonamentul si alte motive.
Un alt aspect determinant in luarea deciziei privind rezilierea contractului il constitue aratarea motivelor, care pot fi< functionarea defectuoasa a terminalelor GSM sau a retelei de telefonie mobila in aria de folosinta (resedinta, domiciliu), degradarea situatiei materiale prezente, pierderea locului de munca precum si alte motive capabile sa justifice incetarea raporturilor contractuale.
Unul dintre cele mai interesante motive pentru care se solicita rezilierea contractului de abonament este discrepanta majora a raportului beneficii / pret, intre utilizatorul de cartela pre-pay si abonatul aceluiasi operator de telefonie mobila. Acest lucru se poate observa si cu ochiul liber, fara o analiza amanuntita insa interesent va fi daca si in ce conditii, invocandu-se acest motiv, instanta de judecata va pronunta o hotarare prin care se va rezilia contractul comercial, inainte de termen.
Negocierea poate aduce si alte beneficii
Tinand cont de faptul ca oricat ar fi de puternici nici una din cele trei companii de telefonie mobila nu doreste sa piarda clienti, negocierea poate fi o forma de rezolvare a unei eventuale dispute sau poate constitui o suma de avantaje remarcabile. Astfel, nedorind sa piarda clientii, firmele detinatoare de licente GSM, au oferit in urma negocierilor, compensatii constand in scutirea de la plata abonamentelor pe mai multe luni, telefoane mobile cadou sau achizitionarea acestora la un pret redus, suplimentarea minutelor nationale, cadouri constand in diverse obiecte promotionale sau cartele cu minute incluse. Cu certitudine, este optiunea fiecarui consumator in parte daca accepta sau nu aceste avantaje, stiut fiind faptul ca acestea nu provin din sacul lui Mos Craciun.
sursa: mediatorbaiamare.wordpress.com
© Mediator Pop Aurelian Catalin
Sigur, acesta va va cere sa va declinati identitatea si va va pune o serie de intrebari legate de nemultumirile pe care le aveti. Puteti sa-i insirati verzi si uscate pentru ca, in cele din urma, veti primi informatii referitoare la cati de multi bani aveti sa platiti in situatia in care alegeti sa intrerupeti contractul.
Nu trebuie sa fiti neaparat impresionati la auzul unor astfel de sume pentru ca, desi acestea sunt cuprinse in contractul semnat, ele nu constitue neaparat si o obligatie de plata in cazul intreruperii contractului.
Deasemenea, nu trebuie sa va descurajeze faptul ca acele 30-40 de pagini pe care le-ati semnat cu ocazia incheierii contractului sunt concepute poate de sute de juristi si avocati, numai cu scopul de a tine captiv clientul, fara a-i da posibilitatea sa renunte la contract decat ca penalizari uriase. Dimpotriva, trebuie sa va mobilizati si, alaturi de un specialist, sa cautati si sa identificati portitele legale care va vor “elibera” de corvoada achitarii lunare a abonamentului si de amenintarea unei plati suplimentare consistente.
Stiu ca sunt inregistrat dar nu si notat
Stiati ca operatorul care se afla la celalalt capat de linie noteaza in linii mari toate problemele si solicitarile care i le comunicati, inclusiv gradul dumneavoastra de informare asupra termenilor si conditiilor cuprinse in contract. operatorul contactat initial nu are nici o puterede decizie referitoare la dorintele si nemultumirile transmise, insa va trimite pe scara ierarhica toate informatiile culese, clasificand gradul de interventie ulterioara, in functie de vehementa si flexibilitatea cu care ati comunicat. Potrivit schemei organizationale veti fi contactat, dupa un anumit timp, de o persoana abilitata nu sa va satisfaca cererile ci sa ia pulsul starii de fapt actuale si sa va reaminteasca, de data aceasta folosind un limbaj mult mai elevat si, eventual, specializat, aceleasi informatii pe care le-ati obtinut in prima convorbire.
Clauzele abuzive din contractul de telefonie mobila pot duce la rezilierea inainte de termen a contractului
Dupa o vasta experienta cu consumatorii, firmele de telefonie mobila, au eliminat sau au mascat eventualele clauze abuzive din contract.
Cu toate acestea, pe baza studierii proceselor intentate companiilor de telefonie mobila, trebuie verificate cu atentie prezenta anumitor aspecte din contractul dumneavoastra care pot fi interpretate sau pot chiar constitui clauze abuzive.
Prima si cea mai importanta clauza abuziva poate fi invocata ca fiind imposibilitatea de a interveni, inainte de semnarea contractului, prin negocierea anumitor termeni si conditii cuprinse in acesta.
Prelungirea automata a contractului, prin modalitatea obtinerii unui accept telefonic in urma unei convorbiri sumare, este deasemenea o clauza abuziva.
Sumele cerute ca despagubire in cazul rezilierii unilaterale a contractului pot fi invocate ca fiind disproportionat de mari comparativ cu pagubele invocate de comerciant si pot reclama prezenta clauzei abuzive.
Deasemena, obligativitatea unei plati in avans a abonamentului sau constituirea unei garantii din care sa se scada costul abonamentului sau a convorbirilor telefonice ori a altor servicii de-a lungul perioadei contractuale, pot fi interpretate ca fiind clauze abuzive.
Cartela, mai buna ca abonamentul si alte motive.
Un alt aspect determinant in luarea deciziei privind rezilierea contractului il constitue aratarea motivelor, care pot fi< functionarea defectuoasa a terminalelor GSM sau a retelei de telefonie mobila in aria de folosinta (resedinta, domiciliu), degradarea situatiei materiale prezente, pierderea locului de munca precum si alte motive capabile sa justifice incetarea raporturilor contractuale.
Unul dintre cele mai interesante motive pentru care se solicita rezilierea contractului de abonament este discrepanta majora a raportului beneficii / pret, intre utilizatorul de cartela pre-pay si abonatul aceluiasi operator de telefonie mobila. Acest lucru se poate observa si cu ochiul liber, fara o analiza amanuntita insa interesent va fi daca si in ce conditii, invocandu-se acest motiv, instanta de judecata va pronunta o hotarare prin care se va rezilia contractul comercial, inainte de termen.
Negocierea poate aduce si alte beneficii
Tinand cont de faptul ca oricat ar fi de puternici nici una din cele trei companii de telefonie mobila nu doreste sa piarda clienti, negocierea poate fi o forma de rezolvare a unei eventuale dispute sau poate constitui o suma de avantaje remarcabile. Astfel, nedorind sa piarda clientii, firmele detinatoare de licente GSM, au oferit in urma negocierilor, compensatii constand in scutirea de la plata abonamentelor pe mai multe luni, telefoane mobile cadou sau achizitionarea acestora la un pret redus, suplimentarea minutelor nationale, cadouri constand in diverse obiecte promotionale sau cartele cu minute incluse. Cu certitudine, este optiunea fiecarui consumator in parte daca accepta sau nu aceste avantaje, stiut fiind faptul ca acestea nu provin din sacul lui Mos Craciun.
sursa: mediatorbaiamare.wordpress.com
© Mediator Pop Aurelian Catalin
miercuri, 26 martie 2014
Greseli frecvente in contractele de munca
Lorena Stoian, Predoiu Law Firm
Contractul individual de munca vs. conventia civila
- Practica judiciara arata ca inca exista interperetari diferite privind prestarea activitatii in baza conventiei civile.
Trasaturi comune:
- Sunt guvernate de principiul libertatii de vointa – partile negociaza si stabilesc clauzele contractului.
- Caracter bilateral – dau nastere la drepturi si obligatii reciproce intre parti.
- Persoana care presteaza activitatea este intotdeauna o persoana fizica – la conventiile civile sunt numai persoane fizice.
- Sunt contracte cu titlu oneros.
- Sunt contracte cu executare succesiva.
- Sunt contracte "intuitu personae".
- In ceea ce priveste caracterul "intuitu personae", se sustine ca totusi CIM nu ar fi "intuitu personae".
Ex: munca la domiciliu – nu are importanta cine presteaza munca, ci conteaza doar produsul livrat.
Aceasta opinie izolata este preluata atat in revistele de specialitate, cat si in tratatele de drepturl muncii.
CIM – trasaturi speciale
- Forma scrisa ceruta de lege – forma obligatorie indiferent de tipul de contract (detereminat, nedeterminat, de ucenicie).
- Subordonarea juridica a angajatului in raport cu angajatorul – presupune dreptul angajatorului de a sanctiona disciplinar salariatul fara a-i afecta viata privata si drepturile fundamentatele.
- Angajatul nu poate sa cedeze din drepturile sale, nici total, nici partial.
- Angajatul beneficiaza de masuri legale de protectie.
- Obligatia caracteristica a angajatului este o obligatie de a face/a munci si trebuie executata in natura/prin munca.
- Munca prestata trebuie sa fie remunerata – salariatul nu poate oferi in schimbul muncii o anumita valoare materiala.
- Stabilirea unor conditii prin acordul partilor este, de regula, inadmisibila.
Conventia civila – reglementari exprese
- Conventia civila a fost introdusa in legislatia nationala prin Legea nr. 83/1995, preluata apoi prin Legea nr. 130/1999.
- Odata cu abrogarea acestor acte normative, pana in prezent nu a mai fost reglementata in legislatia noastra vreo statornicire in acest sens.
- Exista, insa, acte normative cu caracter special, care permit incheierea de conventii civile: Legea sportului, care prevede ca sportivul profesionist poate incheia fie conventie civila, fie CIM, OG nr. 9/2000 sau Legea nr. 52/2011, care permite angajarea zilierilor fara CIM si care a scos din zona muncii la negru activitatile ocazionale.
- Conventia civila trebuie sa corespunda vointei reale a partilor si sa nu mascheze adevaratele raporturi de munca.
- Este important de evitat ca in conventie sa nu existe notiuni de preaviz, de zile de repaus, de munca fortata etc, pentru ca acestea sunt elemente clare care vor da impresia de CIM.
- Activitatea desfasurata in temeiul conventiei nu ar trebui inscrisa in obiectul de activitate a societatii.
- Un angajator poate incheia conventii civile cu propriii angajati? Specialistii sunt de parere ca s-ar putea, dar doar pentru prestarea unor activitati ocazionale.
- Ex: o editura care urmeaza sa organizeze o conferinta - pentru organizarea respectivei conferinte, fie pentru promovarea ei, fie pentru impartirea de pliante, poate incheia conventii civile doar pentru aceste activitati. Si in cazul agentiilor de publicitate se pot incheia conventii doar pentru activitatile de distribuire de pliante/afise.
- Chiar daca partile ar dori sa mascheze un raport de dreptul muncii printr-o conventie, pe termen lung vor exista efecte negatie pentru ambele parti.
- Exista dezavantaje in primul rand pentru salariat. El presteza o munca nesigura, nu stie daca va fi platit, nu beneficiaza de servicii de pregatire profesionala.
- Din perspectiva angajatorului, este vorba despre lipsa controlului, in timp ce din perspectiva statului este vorba despre lipsa contributiilor.
- In concluzie, recomandam prudenta in incheierea conventiilor civile. Trebuie avute in vedere dispozitiile din Codul muncii si Codul fiscal.
Criterii de recalificare a activitatilor de catre organele fiscale
- Beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit si respecta conditiile de munca impuse de acesta.
- In prestarea activitatii beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu.
- Platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit. precum si alte cheltuieli de aceasta natura.
- Platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizata pentru incapacitate de munca in contul beneficiarului de venit.
Dr. Ana Stefanescu, expert legislatia muncii
- Este riscant sa intocmim conventii civile, se poate intra chiar in sfera raspunderii penale.
- Totusi, angajatorii ar fi mai interesati sa apeleze la conventiile civile decat la contractul de munca.
- In primul rand, daca colaboreaza cu o PFA, atunci nu mai trebuie sa respecte timpul de munca. De asemenea, o PFA realizeaza sarcina cand poate. Angajatorul nu este obligat sa-i asigure baza materiala (PFA are carti, are pregatire profesionala, are logistica).
- In schimb, daca are salariati, atunci angajatorul trebuie sa aiba un regulament intern, CIM intocmite ca la carte.
Marilena Balabuti, ITM Bucuresti
- Nu exista in Codul civil un contract numit conventie civila de prestari servicii. In consecinta, nu exista un model de conventie civila, poate fi doar un act civil intre doua parti.
- Inspectorii de munca nu recalifica, insa pot considera ca acela este un raport de munca.
- Mare atentie la incheirea acestor acte civile intre persoanele fizice simple, nu PFA-uri si persoane juridice.
- Munca fara forme inseamna munca fara incheierea unui CIM in forma scrisa.
sursa : www.avocatnet.ro
Contractul individual de munca vs. conventia civila
- Practica judiciara arata ca inca exista interperetari diferite privind prestarea activitatii in baza conventiei civile.
Trasaturi comune:
- Sunt guvernate de principiul libertatii de vointa – partile negociaza si stabilesc clauzele contractului.
- Caracter bilateral – dau nastere la drepturi si obligatii reciproce intre parti.
- Persoana care presteaza activitatea este intotdeauna o persoana fizica – la conventiile civile sunt numai persoane fizice.
- Sunt contracte cu titlu oneros.
- Sunt contracte cu executare succesiva.
- Sunt contracte "intuitu personae".
- In ceea ce priveste caracterul "intuitu personae", se sustine ca totusi CIM nu ar fi "intuitu personae".
Ex: munca la domiciliu – nu are importanta cine presteaza munca, ci conteaza doar produsul livrat.
Aceasta opinie izolata este preluata atat in revistele de specialitate, cat si in tratatele de drepturl muncii.
CIM – trasaturi speciale
- Forma scrisa ceruta de lege – forma obligatorie indiferent de tipul de contract (detereminat, nedeterminat, de ucenicie).
- Subordonarea juridica a angajatului in raport cu angajatorul – presupune dreptul angajatorului de a sanctiona disciplinar salariatul fara a-i afecta viata privata si drepturile fundamentatele.
- Angajatul nu poate sa cedeze din drepturile sale, nici total, nici partial.
- Angajatul beneficiaza de masuri legale de protectie.
- Obligatia caracteristica a angajatului este o obligatie de a face/a munci si trebuie executata in natura/prin munca.
- Munca prestata trebuie sa fie remunerata – salariatul nu poate oferi in schimbul muncii o anumita valoare materiala.
- Stabilirea unor conditii prin acordul partilor este, de regula, inadmisibila.
Conventia civila – reglementari exprese
- Conventia civila a fost introdusa in legislatia nationala prin Legea nr. 83/1995, preluata apoi prin Legea nr. 130/1999.
- Odata cu abrogarea acestor acte normative, pana in prezent nu a mai fost reglementata in legislatia noastra vreo statornicire in acest sens.
- Exista, insa, acte normative cu caracter special, care permit incheierea de conventii civile: Legea sportului, care prevede ca sportivul profesionist poate incheia fie conventie civila, fie CIM, OG nr. 9/2000 sau Legea nr. 52/2011, care permite angajarea zilierilor fara CIM si care a scos din zona muncii la negru activitatile ocazionale.
- Conventia civila trebuie sa corespunda vointei reale a partilor si sa nu mascheze adevaratele raporturi de munca.
- Este important de evitat ca in conventie sa nu existe notiuni de preaviz, de zile de repaus, de munca fortata etc, pentru ca acestea sunt elemente clare care vor da impresia de CIM.
- Activitatea desfasurata in temeiul conventiei nu ar trebui inscrisa in obiectul de activitate a societatii.
- Un angajator poate incheia conventii civile cu propriii angajati? Specialistii sunt de parere ca s-ar putea, dar doar pentru prestarea unor activitati ocazionale.
- Ex: o editura care urmeaza sa organizeze o conferinta - pentru organizarea respectivei conferinte, fie pentru promovarea ei, fie pentru impartirea de pliante, poate incheia conventii civile doar pentru aceste activitati. Si in cazul agentiilor de publicitate se pot incheia conventii doar pentru activitatile de distribuire de pliante/afise.
- Chiar daca partile ar dori sa mascheze un raport de dreptul muncii printr-o conventie, pe termen lung vor exista efecte negatie pentru ambele parti.
- Exista dezavantaje in primul rand pentru salariat. El presteza o munca nesigura, nu stie daca va fi platit, nu beneficiaza de servicii de pregatire profesionala.
- Din perspectiva angajatorului, este vorba despre lipsa controlului, in timp ce din perspectiva statului este vorba despre lipsa contributiilor.
- In concluzie, recomandam prudenta in incheierea conventiilor civile. Trebuie avute in vedere dispozitiile din Codul muncii si Codul fiscal.
Criterii de recalificare a activitatilor de catre organele fiscale
- Beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit si respecta conditiile de munca impuse de acesta.
- In prestarea activitatii beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu.
- Platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit. precum si alte cheltuieli de aceasta natura.
- Platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizata pentru incapacitate de munca in contul beneficiarului de venit.
Dr. Ana Stefanescu, expert legislatia muncii
- Este riscant sa intocmim conventii civile, se poate intra chiar in sfera raspunderii penale.
- Totusi, angajatorii ar fi mai interesati sa apeleze la conventiile civile decat la contractul de munca.
- In primul rand, daca colaboreaza cu o PFA, atunci nu mai trebuie sa respecte timpul de munca. De asemenea, o PFA realizeaza sarcina cand poate. Angajatorul nu este obligat sa-i asigure baza materiala (PFA are carti, are pregatire profesionala, are logistica).
- In schimb, daca are salariati, atunci angajatorul trebuie sa aiba un regulament intern, CIM intocmite ca la carte.
Marilena Balabuti, ITM Bucuresti
- Nu exista in Codul civil un contract numit conventie civila de prestari servicii. In consecinta, nu exista un model de conventie civila, poate fi doar un act civil intre doua parti.
- Inspectorii de munca nu recalifica, insa pot considera ca acela este un raport de munca.
- Mare atentie la incheirea acestor acte civile intre persoanele fizice simple, nu PFA-uri si persoane juridice.
- Munca fara forme inseamna munca fara incheierea unui CIM in forma scrisa.
sursa : www.avocatnet.ro
Rambursarea TVA din statele membre
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
68/28.01.2014, a fost publica OPANAF nr. 59/2014 pentru modificarea
OPANAF nr. 3/2010 pentru aprobarea Procedurii de primire a cererilor de
rambursare a TVA, achitate de catre persoanele impozabile stabilite in
Romania pentru importuri si achizitii de bunuri/servicii efectuate in
alt stat membru al Uniunii Europene.
Pentru ce se poate solicita rambursarea de TVA?
Cererea de rambursare (Formularul 318) poate fi facuta de catre persoanele impozabile stabilite in Romania, care au efectuat importuri de bunuri si servicii in alt stat membru, pentru urmatoarele categorii de bunuri si servicii:
Ce operatiuni sunt eligibile pentru rambursarea de TVA?
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca TVA sa fi devenit exigibila inaintea sau la momentul facturarii sau pentru care TVA a devenit exigibila pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca achizitiile să fi fost facturate inainte ca TVA sa devina exigibila;
b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
Cererea de rambursare poate sa se refere la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
Pentru ce perioada putem solicita rambursarea?
Cererea de rambursare a TVA pentru persoanele impozabile stabilite in Romania, formular 318, se depune in format electronic la organul fiscal competent din Romania, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de ANAF, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare.
Sursa: www.finantevalcea.ro
Pentru ce se poate solicita rambursarea de TVA?
Cererea de rambursare (Formularul 318) poate fi facuta de catre persoanele impozabile stabilite in Romania, care au efectuat importuri de bunuri si servicii in alt stat membru, pentru urmatoarele categorii de bunuri si servicii:
- combustibil;
- inchiriere de mijloace de transport;
- cheltuieli legate de mijloacele de transport;
- taxe rutiere de acces si taxa de utilizare a drumurilor;
- cheltuieli de deplasare (cu taxiul sau mijloace de transport public);
- cazare;
- servicii de catering si restaurant;
- acces la targuri si expozitii;
- cheltuieli pentru produse de lux, activitati de divertisment si spectacole;
- alte bunuri livrate si servicii prestate (se specifica natura bunurilor).
Ce operatiuni sunt eligibile pentru rambursarea de TVA?
a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca TVA sa fi devenit exigibila inaintea sau la momentul facturarii sau pentru care TVA a devenit exigibila pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca achizitiile să fi fost facturate inainte ca TVA sa devina exigibila;
b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
Cererea de rambursare poate sa se refere la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
Pentru ce perioada putem solicita rambursarea?
- Perioada de rambursare este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot viza o perioadă mai mică de 3 luni numai in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
- Daca cererea de rambursare vizeaza o perioadă de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic de 400 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
- Daca cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic de 50 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
Cererea de rambursare a TVA pentru persoanele impozabile stabilite in Romania, formular 318, se depune in format electronic la organul fiscal competent din Romania, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de ANAF, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare.
Sursa: www.finantevalcea.ro
Sponsorizarea : modificari in Codul fiscal
Incepand cu anul 2014, regimul fiscal al cheltuielilor cu
sponsorizarea a suferit modificari, in sensul in care, sumele
reprezentand sponsorizarea care nu sunt scazute din impozitul pe profit,
se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume
se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii,
la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.
Conditiile legate de procente (3 la mie din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit) raman nemodificate.
Astfel, in determinarea impozitului pe profit, cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii sunt deductibile limitat. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
A fost adaugata in schimb o prevedere potrivit careia, pentru situatiile in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc indicatorul «cifra de afaceri» aceasta limita se determina potrivit normelor.
Cum se determina cifra de afaceri pentru determinarea procentului de 3 la mie In cazul in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc «cifra de afaceri», aceasta se determina astfel:
a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit – persoane juridice romane si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit – persoane juridice straine, «cifra de afaceri» cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;
b) pentru institutiile de credit – persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit – persoane juridice straine, "cifra de afaceri" cuprinde:
- venituri din dobanzi;
- venituri din dividende;
- venituri din taxe si comisioane;
- castiguri (pierderi) realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere – net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute in vederea tranzactionarii – net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere – net;
- castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire – net;
- diferente de curs de schimb [castig (pierdere)] – net;
- castiguri (pierderi) din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute in vederea vanzarii – net;
- alte venituri din exploatare;
c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a)-d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, «cifra de afaceri» cuprinde:
(i) venituri din dobanzi si venituri asimilate;
(ii) venituri privind titlurile;
- venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil;
- venituri din participatii;
- venituri din parti in cadrul societatilor comerciale legate;
(iii) venituri din comisioane;
(iv) profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;
(v) alte venituri din exploatare.
sura : Cabinet Contabilitate Irina Spataru
Conditiile legate de procente (3 la mie din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit) raman nemodificate.
Astfel, in determinarea impozitului pe profit, cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii sunt deductibile limitat. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
A fost adaugata in schimb o prevedere potrivit careia, pentru situatiile in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc indicatorul «cifra de afaceri» aceasta limita se determina potrivit normelor.
Cum se determina cifra de afaceri pentru determinarea procentului de 3 la mie In cazul in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc «cifra de afaceri», aceasta se determina astfel:
a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit – persoane juridice romane si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit – persoane juridice straine, «cifra de afaceri» cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;
b) pentru institutiile de credit – persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit – persoane juridice straine, "cifra de afaceri" cuprinde:
- venituri din dobanzi;
- venituri din dividende;
- venituri din taxe si comisioane;
- castiguri (pierderi) realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere – net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute in vederea tranzactionarii – net;
- castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere – net;
- castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire – net;
- diferente de curs de schimb [castig (pierdere)] – net;
- castiguri (pierderi) din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute in vederea vanzarii – net;
- alte venituri din exploatare;
c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a)-d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, «cifra de afaceri» cuprinde:
(i) venituri din dobanzi si venituri asimilate;
(ii) venituri privind titlurile;
- venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil;
- venituri din participatii;
- venituri din parti in cadrul societatilor comerciale legate;
(iii) venituri din comisioane;
(iv) profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;
(v) alte venituri din exploatare.
sura : Cabinet Contabilitate Irina Spataru
Calendar obligatii fiscale pentru anul 2014
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2014.htm
Noul Cod penal si mediul de afaceri - schimbari
Profesorul universitar doctor Mihai Adrian Hotca, avocat in Baroul Bucuresti, a spus pentru AvocatNet.ro ca pe termen lung, noua legislatie in materia penala, respectiv Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala, care se aplica de la 1 februarie, va avea un impact pozitiv asupra business-urilor, deoarece transmite un semnal serios in mediul de afaceri.
"Mutatis mutandis, impactul pozitiv asupra mediului de afaceri, in general, se va reflecta si in ceea ce priveste activitatea intreprinderilor mici si mijlocii. Daca organele judiciare vor reusi sa transpuna in practica principiile care stau la baza noilor reglementari, peste cativa ani vom putea constata efecte benefice in toate domeniile societatii romanesti (economic, social, cultural, juridic etc.). Traversam o perioada cu puternice modificari legislative, care isi vor lasa amprenta asupra intregii societati. In speranta ca aceste modificari vor constitui un progres al sistemului legislativ roman, doresc participantilor la actul de infaptuire a justitiei sa aiba intelepciunea sa le transpuna in mod corect in practica", a subliniat Mihai Hotca.
Totusi, avocatul din Baroul Bucuresti a avertizat ca efectele Noului Cod penal si ale Noului Cod de procedura penala, care se aplica de la 1 februarie, nu vor fi imediate, astfel ca impactul lor va fi mai putin vizibil asupra mediului de afaceri.
AvocatNet.ro a scris de mai multe ori despre modificarile pe care le introduc noile Coduri penale pentru mediul de afaceri, iar cele mai importante articole le puteti consulta mai jos:
1. Noi infractiuni economice au fost introduse prin NCP
In cazul abuzului de incredere, a fost introdusa o noua modalitate de comitere a faptei, care se refera la folosirea fara drept a unui bun incredintat cu un anumit scop, de catre cel care l-a primit. Mai exact, insusirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de catre cel caruia i-a fost incredintat in baza unui titlu si cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. De exemplu, societatile comerciale pot folosi noua prevedere penala in cazul in care ii dau unui angajat sa utilizeze masina in interes de serviciu, insa acesta o foloseste si in scop personal.
Alta noua prevedere penala este aceea ca indepartarea, prin constrangere sau corupere, a unui participant de la o licitatie publica ori intelegerea intre participanti pentru a denatura pretul de adjudecare se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani. In plus, in acest caz este pedepsita si tentativa de infractiune, potrivit noilor reglementari penale.
2. Firmele sunt mai drastic sanctionate de la inceputul lunii februarie
Inmultirea numarului de infractiuni savarsite in domeniul economic a fost completata de cresterea amenzilor.
Conform NCP, cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda, suma pentru o zi fiind inmultita cu numarul de zile. Mai exact, suma pentru o zi de amenda este cuprinsa intre 100 si 5.000 lei, iar numarul zilelor-amenda este cuprins intre 30 de zile si 600 de zile. In aceste conditii, amenzile pentru persoanele juridice variaza de la 3.000 de lei pana la 3 milioane de lei. Anterior, in Codul penal, persoanele juridice puteau fi amendate doar cu sume intre 100 si 2.500 de lei.
Radu Chirita, coordonatorul casei de avocatura Chirita si Asociatii, a spus recent pentru AvocatNet.ro ca aceste modificari (n.red. - inmultirea numarului de infractiuni si cresterea amenzilor), combinate cu o din ce in ce mai acuta necesitate practica, vor impune o frecventa mai ridicata a urmaririi penale si a condamnarii unor persoane juridice, concomitent sau separat cu urmarirea persoanelor fizice responsabile de comiterea unor infractiuni.
"Modificarile privind sistemul sanctionator ar putea conduce la o presiune mai mare pe persoanele juridice, care riscau pana acum amenzi penale mai degraba simbolice, care insa pot deveni foarte importante economic in contextul noii reglementari. Noile coduri vor trebui sa modifice modul de comportament juridic al companiilor, in special al companiilor mari care vor trebui sa apeleze mult mai frecvent la consultanta de specialitate in materie penala, pentru a evita intrarea intr-o zona a dreptului care poate deveni periculoasa. Nu trebuie uitata ca e suficient ca un angajat al companiei sa comita o infractiune in interesul companiei sau in numele sau pentru ca aceasta sa raspunda penal", a recomandat Radu Chirita.
3. Noul Cod de procedura penala influenteaza si activitatea de expertiza contabila judiciara.
Filiala Bihor a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati Din Romania (CECCAR) a dat publicitatii un tabel cu modificarile din NCPP care au incidenta in activitatea de expertiza contabila judiciara. Documentul prezinta in opozitie prevederile anterioare ale CPP cu cele in vigoare, putand fi consultat aici.
4. Noul Cod penal ii sanctioneaza mai dur pe avocati, dar le extinde anumite drepturi.
Mihai Hotca a declarat ca, din perspectiva avocatilor, Noile Coduri penale au consolidat prevederile referitoare la dreptul la aparare, iar printre modificarile legislative care se refera la acest aspect se numara:
- dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala;
- asigurarea confidentialitatii comunicarilor dintre avocat si persoana retinuta sau arestata;
- reglementarea unor drepturi similare cu cele ale inculpatului in favoarea partii vatamate, partii civile sau partii responsabile civilmente.
In plus, Ion Iordachescu a mentionat ca neclaritatea alin. 1, art. 269 din NCP poate crea confuzii in ceea ce priveste ajutorul pe care avocatul il da clientului sau. Mai exact, acest alineat reprezinta o carenta care afecteaza principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor, deoarece nu descrie exact fapta incriminata, a adaugat decanul.
Atentie! Si, noile modele ale principalelor acte de procedura din materie civila si penala, care trebuie sa fie eliberate de instantele si parchetele din Romania la finalul procedurilor judiciare, au fost publicate, pe 13 martie, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceste documente au fost actualizate conform modificarilor legislative aduse prin noile Coduri din sistemul de justitie.
sursa articol : www.avocatnet.ro
sâmbătă, 15 martie 2014
"10.000 euro pentru tinerii întreprinzători": Au început înscrierile
Două programe pentru IMM-uri şi tineri antreprenori intră în vigoare de luni, a scris duminică pe blog premierul Victor Ponta, menţionând că alte două iniţiative ale Guvernului vor fi puse în aplicare în perioada următoare.
Programul 10.000 euro pentru tinerii întreprinzători: Înscrierile încep astăzi
Pentru programul 'Tineri întreprinzători', cu finanţare nerambursabilă de până la 10.000 de euro, înscrierile încep luni.
'Debutanţii în afaceri, cu vârsta de până la 35 de ani, pot să depună online cererile începând cu data de 10 martie. Buget, 21 milioane de lei. Instituţia - Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism. Tinerii primesc 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, dar nu mai mult de 10.000 euro. Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii va garanta pentru creditele contractate de firmele înfiinţate de tineri în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, cu până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei. Beneficiarii programului vor fi scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată', a scris Victor Ponta.
'Programul de stimulare a Femeilor Manager' începe tot luni şi constă în alocare financiară nerambursabilă de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA) şi nu poate depăşi suma de 41.500 lei/beneficiar. Bugetul programului pentru anul 2014 este de 500.000 lei.
Alte două programe vor fi iniţiate în perioada următoare, a adăugat Ponta. 'Programul Start' - acces la finanţare a tinerilor întreprinzători începe din 17 martie, cu un buget alocat în anul 2014 de 13 milioane de lei, iar estimările sunt de câteva sute de beneficiari. Programul înseamnă finanţări nerambursabile de maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar. Întreprinzătorii trebuie să contribuie cu restul banilor din surse proprii.
'Programul de dezvoltare pentru ÎMM-uri' va începe din luna aprilie.
'Înseamnă finanţare pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă. Bugetul alocat programului este de 18 milioane de lei. Beneficiarii eligibili primesc finanţări nerambursabile de maximum 80% pentru microîntreprinderi, 70% pentru întreprinderi mici şi 60% pentru întreprinderi mijlocii din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA). Valoarea maximă a grantului nu poate depăşi 80.000 lei pentru fiecare beneficiar', a mai scris premierul.
Aceste patru programe se adaugă schemei de minimis de 2 miliarde lei (cu posibilitate de prelungire la 4 miliarde lei), care facilitează accesul la credite prin mecanismele de garantare şi contragarantare, la care există peste 7.000 de IMM-uri aplicante eligibile la final de ianuarie.
'Guvernul pe care îl conduc va fi primul care va respecta legea conform căreia IMM-urile sunt susţinute de la buget cu minimum 0,4% din PIB', a susţinut premierul Victor Ponta.
sursa articol : www.economica.net
'Debutanţii în afaceri, cu vârsta de până la 35 de ani, pot să depună online cererile începând cu data de 10 martie. Buget, 21 milioane de lei. Instituţia - Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism. Tinerii primesc 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, dar nu mai mult de 10.000 euro. Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii va garanta pentru creditele contractate de firmele înfiinţate de tineri în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, cu până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei. Beneficiarii programului vor fi scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată', a scris Victor Ponta.
'Programul de stimulare a Femeilor Manager' începe tot luni şi constă în alocare financiară nerambursabilă de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA) şi nu poate depăşi suma de 41.500 lei/beneficiar. Bugetul programului pentru anul 2014 este de 500.000 lei.
Alte două programe vor fi iniţiate în perioada următoare, a adăugat Ponta. 'Programul Start' - acces la finanţare a tinerilor întreprinzători începe din 17 martie, cu un buget alocat în anul 2014 de 13 milioane de lei, iar estimările sunt de câteva sute de beneficiari. Programul înseamnă finanţări nerambursabile de maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar. Întreprinzătorii trebuie să contribuie cu restul banilor din surse proprii.
'Programul de dezvoltare pentru ÎMM-uri' va începe din luna aprilie.
'Înseamnă finanţare pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă. Bugetul alocat programului este de 18 milioane de lei. Beneficiarii eligibili primesc finanţări nerambursabile de maximum 80% pentru microîntreprinderi, 70% pentru întreprinderi mici şi 60% pentru întreprinderi mijlocii din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA). Valoarea maximă a grantului nu poate depăşi 80.000 lei pentru fiecare beneficiar', a mai scris premierul.
Aceste patru programe se adaugă schemei de minimis de 2 miliarde lei (cu posibilitate de prelungire la 4 miliarde lei), care facilitează accesul la credite prin mecanismele de garantare şi contragarantare, la care există peste 7.000 de IMM-uri aplicante eligibile la final de ianuarie.
'Guvernul pe care îl conduc va fi primul care va respecta legea conform căreia IMM-urile sunt susţinute de la buget cu minimum 0,4% din PIB', a susţinut premierul Victor Ponta.
sursa articol : www.economica.net
Contract de credit bancar. Cesiunea creantei. Clauza abuziva. Conditii si efecte
|
|||||
Abonați-vă la:
Postări (Atom)